Ajunul ne-a umbrit Crăciunul

A trecut, iată, destul de repede şi Crăciunul, marea sărbătoare creştină a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Chiar dacă în multe case de români masa nu a fost prea îmbelşugată, celebrarea naşterii, respectiv a venirii pe Pământ a Mântuitorului cred că a reuşit să aducă în sufletele tuturor mare bucurie şi chiar  speranţă de mai bine în viitor.
Deşi aş  fi dorit ca în cadrul acestui editorial să zăbovim puţin mai mult în atmosfera magiei Crăciunului, a liniştii şi păcii pe care acest Mare Praznic le aduce în fiecare casă, trebuie să recunosc faptul că, la fel ca mulţi dintre dumneavoastră, am fost profund marcat de ultimele evenimente petrecute în ajunul Crăciunului. Nu o să intru în prea multe amănunte, deoarece au făcut-o cu prisosinţă, timp de câteva zile la rând, canalele  de televiziune naţionale, în ceea ce priveşte tragismul gestului electricianului Andrei Sobaru, de la TVR1, de a sări de la balconul Parlamentului chiar la debutul lucrărilor în plen ale Legislativului, care dezbătea joia trecută moţiunea de cenzură cu privire la adoptarea Legii salarizării unice în domeniul bugetar. Chiar dacă acum Andrei este în afara oricărui pericol, deşi se află încă pe patul de spital, urmând a suferi unele operaţii în zona feţei, gestul său trebuie să rămână adânc întipărit  în  mintea şi memoria actualilor guvernanţi, ca de altfel ale întregii clase politice româneşti. Să le fie tuturor de învăţătură faptul că, oricât de mare ar fi valul crizei economice actuale, măsurile de austeritate bugetară întreprinse nu pot merge până acolo încât să aducă zeci sau sute de mii de oameni în pragul deznădejdii, şi astfel aceştia să ajungă să nu mai aibă nicio speranţă de viaţă pentru ei sau copiii lor. Cu atât mai mult când este vorba despre copii ce suferă de boli grave, ce necesită tratamente medicale scumpe, peste puterile băneşti actuale ale unor familii.
Un alt eveniment trecut aproape neobservat a fost cel cu privire la cererea oficială depusă de către Franţa şi Germania, cu privire la amânarea intrării României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Astfel, într-o scrisoare trimisă comisarului pentru  Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, miniştrii de interne din Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării ţăriii noastre şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen,  întrucât „această aderare ar fi prematură dacă ar avea loc în martie 2011”. Care ar fi motivul acestei amânări? Ei bine, în scrisoarea celor doi miniştri se precizează că „nu sunt reunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări deoarece înregistrează carenţe care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată. (…) Nu este posibil să nu luăm în calcul aceste carenţe, constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, spun cei doi, adăugând că toate acestea ar putea avea consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene. Pentru a da mai multă greutate demersului lor, autorii scrisorii au semnalat faptul că „există încă probleme legate de gestiunea frontierelor şi de politica de azil”. Cei doi oficiali au trimis solicitarea  de amânare şi către actuala preşedinţie belgiană, dar şi către viitoarea preşedinţie ungară, deşi premierul ungar, Viktor Orban, s-a pronunţat pentru acceptarea celor două ţări în Schengen.
Oficialităţile române, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au fost destul de revoltate la aflarea acestei veşti neplăcute. Ministrul de Interne, Traian Igaş, a declarat că „România şi-a îndeplinit toate obiectivele propuse şi acceptate în acord cu partenerii europeni”, precizând că „ultima comisie de evaluare a finalizat raportul ca fiind unul pozitiv, ceea ce ne dă o rază de speranţă”. Într-o altă luare de poziţie, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că „scrisoarea celor doi miniştri de interne francez şi german reprezintă o discriminare împotriva României şi a românilor. (…) Nu vom accepta o discriminare din partea nimănui, fie ea şi din partea  celor mai puternice state europene”. Domnia sa s-a angajat să aibă discuţii cât mai amănunţite pe această temă la nivel bilateral şi cu UE imediat după sărbătorile de iarnă. Ce se va alege în această privinţă rămâne de văzut în viitorul apropiat.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI