În 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea celor aflați în nevoi
În 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea celor aflați în nevoi
În fiecare an, pe 14 octombrie, este celebrată sărbătoarea Sfintei Parascheva. Aceasta este ocrotitoarea celor aflați în nevoi, “dăruitoarea” celor în necaz, a celor care își deschid sufletul în fața moaștelor sale și se roagă cu sinceritate și credință.
În folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri care ajută tinerele să se căsătorească cu cel harazit de Dumnezeu, care înlesnește nașterea femeilor căsătorite și ia sub aripa sa protectoare animalele sălbatice. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup și urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de boli, grindină, trăsnet și pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepție, i se mai spune și Sfânta Vineri.
Citește și: Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfânta Parascheva
În această zi se îngroapă vara și toamna, cu toate ale ei, bune sau mai puțin bune, pune stăpânire peste întreaga fire. Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite așa cum a fost ea. La sate, se fac focuri în curte pentru a alunga spiritele rele. Credincioșii care nu ajung la Iași merg la bisericile sau mănăstirile din apropiere să se roage pentru sănătate, bunul mers al vieții și pentru înlăturarea necazurilor, și fac pomeni pentru morții care nu-și găsesc liniștea, adică pentru aceia care au murit fără lumânare sau au fost îngropați fără preot. Gospodarii care pot și au cu ce, fac în această zi, masă mare, cu bucate alese să mănânce și cei săraci; nu se servesc, însă, poame cu cruce, nuci și castraveți.
Se spune că așa cum va fi ziua de 14 octombrie la fel va fi și Ziua Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar și celelalte sărbători de peste an. Se mai spune că, dacă frunzele copacilor îngălbenesc și cad repede, este semn că anul care vine va fi roditor. În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn ca va fi iarnă grea, geroasă. Dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Și, dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.
Viața ocrotitoarei Moldovei – SFÂNTA PARASCHEVA
Cunoscută ca fiind ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia, lângă Constantinopol, capitala imperiului Bizantin, și a trăit în secolul al X-lea. A fost crescută de părinți în teamă de Dumnezeu și în deprinderea faptelor bune creștinești, îndeosebi în rugăciune, post și milostenie. De multe ori, Parascheva își dădea hainele bune oamenilor săraci și îmbrăca hainele proaste ale acelora. Aceste fapte de milostenie i-au adus mustrarea și, uneori, bătaie din partea părinților. Dar fecioara nu a renunțat niciodată să urmeze calea lui Hristos. A dovedit acest lucru și mai târziu, după moartea părinților, când a arătat hotărâre în folosirea averii sale.
Într-o zi, când a auzit la biserica cuvintele Evangheliei: “Cine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”, Parascheva a înțeles că a venit vremea să lase toate și să urmeze pe Mântuitorul Iisus Hristos. Și-a dăruit săracilor partea ei de moștenire și s-a retras la o mănăstire de fecioare lânga Constantinopol. Acolo a dus o viață aspră, după rânduiala monahilor, deși era tânără. A petrecut în post, rugăciune și asceză o bună bucată de timp, până când un înger al Domnului i-a spus să lase pustiul și să se întoarcă în patria sa, deoarece acolo i se cuvenea să moară. Sfânta Parascheva a știut că porunca era de la Dumnezeu și că viața ei este scurtă. După o vreme petrecută în pustie, a plecat la Ierusalim să se închine Sfintelor Locuri ale Patimilor Domnului.
La vârsta de 25 de ani, Cuvioasa Parascheva s-a întors în patria sa, la Epivat, unde a mai petrecut încă doi ani, după care și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. După moarte, moaștele ei au făcut numeroase minuni, tămăduind pe bolnavi și îndrăciți. În anul 1641, voievodul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, primindu-le în dar de la Patriarhia Ecumenică, și le-a așezat în biserica Sfinții Trei Ierarhi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma unui incendiu izbucnit la Trei Ierarhi, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se găsesc și astăzi. În fiecare an, pe 14 octombrie, are loc pelerinajul la Iași, unde se află moaștele Sfintei.
sursa: calendarulortodox.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 5 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918