Un oraș din Alba cu 7000 de locuitori a reușit să atragă bani din fonduri europene, în infrastructură, mai mulţi decât Consiliul Județean!

Prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Zlatna a reușit să atragă bani din fonduri europene, în infrastructură, mai mulţi decât Consiliul Județean Alba!

Pe baza informațiilor pe care le-a solicitat de la ADR 7 Centru, Ziarul „Unirea” a întocmit un top al localităților din Alba cu cea mai mare rată a absorbției de fonduri europene prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013. Din acest material excludem municipiul reședință de județ – Alba Iulia, despre care v-am mai relatat că domină detașat topul localităților, nu din județ, ci din toată Regiunea Centru, cu suma de 147.319.861,32 de lei.

Așa că, imediat după Alba Iulia, cea mai mare rată de absorbție a finanțărilor europene pe POR 2007-2013 o are orașul… Zlatna, cu 26.620.765,66 de lei. Se pare că fosta localitate minieră, zonă monoindustrială, celebră până mai anii trecuți doar prin poluarea generată de combinatul minier Ampelum, a descoperit rețeta renașterii asemenea păsării Phoenix. Ani de-a rândul Ministerul Economiei a scăpat cu țârâita la Zlatna banii promiși în parteneriatul cu Banca Mondială pentru ecologizarea fostelor zone miniere afectate de poluare. Primar la al șaselea mandat, Silviu Ponoran, a bătătorit calea Bucureștiului, pe la ministere, pentru fiecare alocare bugetară la care Zlatna avea dreptul, dar care era întârziată din varii motive.

Între timp a deprins modelul proiectelor cu finanțare europeană, un domeniu cu largi posibilități dar rămas absolut virgin pentru alți primari din județul Alba, după cum vă vom relata mai jos. Banii atrași de Zlatna pe finanțarea 2007-2013 au intrat în reabilitarea străzilor din oraș și satele aparținătoare. Primarul Silviu Ponoran a declarat pentru Ziarul Unirea că are la biroul de investiții șase oameni foarte buni (al 7-lea tocmai ce s-a pensionat). Proiectele și cererile de finanțare sunt depuse prin intermediul diferitelor firme din România dar implementarea fiecărui proiect este urmărită până la final  de biroul de investiții al Primăriei Zlatna. ”Echipa mea de la investiții este serioasă și muncitoare, iar rezultatele se văd”, a precizat Ponoran.

În top urmează, aproape unele de altele, orașul Cugir și municipiul Aiud. Dacă la Cugir banii europeni au intrat, la fel ca la Zlatna, în infrastructura rutieră – un lucru vizibil pentru întreaga comunitate și în a plus a fost reparat integral ambulatoriul spitalului, la Aiud banii au contribuit la refacerea infra­structurii educaționale – la Colegiul Național Bethlen Gabor, cu vizibilitate doar pentru o secțiune restrânsă a populației din oraș.
Și Blajul a cheltuit 3.900.322,98 de lei, atrași pe finanțarea POR 2007-2014, pentru reabilitarea a două străzi. ”Relaxarea” Blajului poate fi motivată și de sprijinul financiar consistent pe care îl primește de la Consiliul Județean Alba, lucru ce se regăsește în explozia edilitară și peisagistică recentă, izbutită de administrația orașului celor șapte coline.

Două orașe din Munții Apuseni, Cîmpeni și Abrud și-au reparat ambulatoriile spitalelor cu bani europeni, unul cu circa 1,8 milioane de lei, iar celălalt cu aproape 1,4 milioane de lei, și cam atât. Orașul Baia de Arieș a prins peste 500.000 de lei, fonduri europene, pentru reabilitarea și refuncționalizarea ștrandului din oraș.

Evident că nu e întrecere socialistă pe ramura… europeană însă oportunitățile deschise de finanțările UE reprezintă totuși un izvor bun de bani. Bani pe care i-am cotizat și noi pe acolo, evident că nu în proporția mare care ni se întoarce și pe care oricum nu reușim s-o absorbim  nici măcar pe jumătate. Sau nu absorbim deloc, cum este cazul a trei orașe din Alba, rămase virgine chiar și după cinci ani de avansuri repetate ale domnului POR, între anii 2007-2013: Sebeș, Ocna Mureș și Teiuș. Motivele sunt multiple probabil, însă esențialul este că Programul Operațional Regional s-a derulat pe două mandate ale administrațiilor locale, cu punct de răscruce în 2012, an electoral. Așa că, primarii cu două sau mai multe mandate la activ au avut un avantaj, putând să-și continue proiectele demarate sau existente doar la nivel de intenție. Și noii primari ar fi putut continua proiectele predecesorilor, dacă acestea ar fi existat.

La Ocna Mureș, unde nu a găsit proiecte în derulare la primul său mandat, primarul Silviu Vințeler spune că în 2012 nu mai puteau fi scrise și depuse proiecte mari pe POR deoarece riscau să nu prindă termenul  limită de depunere a cererilor de rambursare, pe 31 decembrie 2016. Aici au fost derulate proiecte doar pe FRDS și POSDRU. La Teiuș situația este similară, primarul Mirel Hălălai reușind să acceseze într-un interval scurt de timp doar proiecte pe infrastructură. Sebeșul, unul dintre cele mai bogate orașe ale județului, a rămas înțepenit în… proiect, preț de două mandate, amândouă ale social-democraților, din 2008 până în 2016. Mai ceva ca la Banca Națională a României, 8 ani bugetul local – repet, unul dintre cele mai mari din județ! – a fost capitalizat în loc să fie folosit la cofinanțarea unor proiecte pe infrastructură, restaurare, modernizare etc. Așa că acum, Sebeșul, în ciuda investițiilor private care au ridicat pe spezele lor standardul de viață din oraș, a rămas tot ca un pensionar banal, ce plimbă o plasă de rafie la Gostat, dar cu  teancul de bani ascuns sub salteaua cârpită, mulți, cât pentru vreo zece Merțane. În aceste condiții, așteptările și presiunea sunt maxime acum pe omul liberalilor care a câștigat Primăria Sebeș în iunie 2016, Dorin Nistor.

Trebuie precizat însă că, de exemplu, au existat primari care, ajunși la primărie în 2012 au riscat și au depus totuși proiecte europene, aproape de termenul limită fixat de UE pentru închiderea sesiunilor de depunere a proiectelor, cu finanțare mai mică, dar cu beneficiu imediat pentru comunitate, cum este cazul lui Traian Pandor la Baia de Arieș. Acesta a reușit  să prindă o finanțare de peste 500.000 de lei pentru renovarea ștrandului și a reușit să finalizeze investiția în 2015. Tot pe ultima sută de metri, și la Cugir, primarul Adrian Teban a reușit să acceseze fonduri în plus pentru investiții în infrastructura orașului, pe lângă alte proiecte europene aflate deja în implementare.

Gestionar al banilor județeni, Consiliul Județean Alba nu a reuşit să atragă pe POR 2007-2013 decât dezolanta sumă de 19.257.686,23 de lei, aproape cât orașul Zlatna, de unul singur sau mai puțin decât Aiudul și Cugirul la un loc. Comparativ, Consiliul Județean Sibiu a reuși să absoarbă prin POR 2007-2013 suma de 121.428.195,14 de lei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI