Rămâi conectat
MA-RA-MU

Opinii - Comentarii

Sfântul şi Marele Sinod Ortodox din Insula Creta (18-26 iunie 2016)

Ziarul Unirea

Publicat

în

În luna iunie, anul mântuirii 2016, a avut loc un eveniment providenţial pentru Biserica lui Hristos, Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică: Sfântul şi Marele Sinod Pan-Ortodox. Acesta s-a ţinut în Insula Creta pe care Sfântul Apostol Pavel a evanghelizat-o împreună cu ucenicul său Tit, devenit apoi episcop al Cretei. Tot în acest pământ apostolic a trăit Sfântul Andrei Cretanul care ne-a lăsat Canonul cel Mare. Acum, în secolul 21, ierarhi din toate continentele au venit aici ca să proclame cuvântul adevărului cu o gură şi cu o inimă, discutând şi dezbătând probleme importante care frământă omenirea contemporană, ameninţată de fenomene precum secularizarea şi relativismul moral.

Irineu Pop01Mai întâi, au fost reliefate demnitatea şi măreţia persoanei umane care trebuie să se bucure de libertate, pace şi dreptate. În calitatea sa de chip al lui Dumnezeu, omul are o imensă responsabilitate, fiind dator să preţuiască darul sacru al vieţii şi să valorifice talanţii, în acord cu voia lui Dumnezeu. Concepţia ortodoxă despre om se opune, atât apoteozei arogante a individului şi drepturilor sale, cât şi înjosirii umilitoare a persoanei umane în interiorul vastelor structuri contemporane ale economiei, societăţii, politicii şi comunicării.

Un subiect interesant de pe agenda Sfântului Sinod a fost cel despre familia creştină pe care Biserica trebuie s-o protejeze de tot ceea ce-i poate afecta sacralitatea. Biserica se opune unirii între persoanele de acelaşi sex, şi oricărei forme de coabitare în afara Tainei Căsătoriei, fiind îngrijorată de plaga avorturilor şi a divorţurilor. De aceea, e chemată să-i acorde o pastoraţie specială în acest sens, pentru a cultiva fidelitatea faţă de sfinţenia familiei, numită de către Sfântul Ioan Gură de Aur „biserica mică”. Această pastoraţie cuprinde şi grija iubitoare a Bisericii pentru copii şi pentru tineri, în sensul de a-i determina pe aceştia să participe activ la viaţa eclezială, printr-o trăire în duhul Evangheliei lui Hristos.

Instituţia postului creştin s-a bucurat de o abordare specială, arătându-se că el este adevărat şi eficient atunci când e însoţit de pocăinţă, de fapte de milostenie şi, mai ales, de înfrânarea patimilor înrobitoare. Cei care, din raţiuni binecuvântate, nu pot respecta strict rânduiala postului, trebuie trataţi cu înţelegere şi iubire. Vorbindu-se despre criza ecologică pricinuită de lăcomie, avariţie şi egoism, s-a recomandat ascetismul ca antidot al consumismului, precum şi responsabilitatea de a transmite generaţiilor viitoare un mediu natural viabil. Discutându-se despre dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, prin care viaţa umană se schimbă radical, s-a precizat că cercetarea ştiinţifică trebuie să ţină seama de principiile creştine, încât să nu fie compromise demnitatea omului şi destinaţia sa divină.

O ultimă problemă care a necesitat multe dezbateri a fost cea cu privire la relaţiile Bisericii Ortodoxe cu alte Biserici şi confesiuni creştine. S-a subliniat marea importanţă a dialogului cu creştinii eterodocşi, dialog prin care restul lumii creştine devine mai familiar cu Ortodoxia şi cu autenticitatea comorilor ei spirituale. Într-adevăr, prin dialogul intercreştin, Ortodoxia are oportunitatea de a-şi arăta respectul pentru învăţătura Sfinţilor Părinţi şi de a da mărturie credibilă despre tradiţia adevărată a Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică. Acest dialog, deci, nu înseamnă un compromis în materie de credinţă, ci o mărturie a Ortodoxiei, întemeiată pe mesajul evanghelic „vino şi vezi” (In. 1, 46), adică îi cheamă pe cei separaţi de ea să vină şi să se convingă de splendoarea şi integritatea adevărului credinţei ortodoxe.

Sfântul şi Marele Sinod, întrunit sub iluminarea şi călăuzirea Duhului Sfânt, ne descoperă faptul că Biserica dreptmăritoare universală, unită în credinţă, Taine şi mărturia în lume, întrupează şi exprimă principiul ecleziologic central şi adevărul sinodalităţii în chip autentic. De asemenea, acest mare Conciliu Pan-Ortodox arată că Biserica trăieşte ca un „sinod” în Duhul Sfânt, „Duhul adevărului” (In. 14, 17), ea putând fi caracterizată ca un „Sinod Ecumenic, pe care Dumnezeu Însuşi l-a convocat”. Acest lucru l-am putut simţi cei circa 180 de ierarhi adunaţi de pe toate meridianele lumii în „foişorul de sus” al Cretei.

Deciziile panortodoxe sinodale trebuie să fie încorporate în viaţa Bisericilor Ortodoxe locale, şi făcute publice, pentru a aduce rod în slujirea pastorală şi în activitatea multifelurită a Bisericii în lumea actuală. Procesul aplicării şi acceptării hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe constituie o expresie esenţială a recunoaşterii identităţii ei sinodale. Mulţumind lui Dumnezeu pentru acest eveniment epocal, să ne străduim cu toţii a iubi Biserica dreptmăritoare care, ca Trup al lui Hristos, adună lumea la El, o transfigurează şi o irigă cu „apa săltătoare spre viaţă veşnică” (In. 4, 14).

† IRINEU
Arhiepiscop al Alba Iuliei


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi

Ziarul Unirea

Publicat

în

18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi Anual, la data de 18 decembrie este celebrată Ziua minorităților naționale din România. În anul 1992, la această dată, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea