Csibi Barna, extremistul maghiar care l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu, a fost trimis în judecată pentru manifestări rasiste, fasciste și xenofobe
Csibi Barna extremistul maghiar care, în anul 2011, l-a ”condamnat la moarte” și l-a ”spânzurat” pe Avram Iancu, într-un spațiu public din Miercurea Ciuc, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru săvârșirea infracțiunilor de promovare a ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace, în public, pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste și rasist și pentru deținerea, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste și rasiste.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în intervalul octombrie 2009 — aprilie 2011, Csibi Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți.
În acest scop, el a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și prin canalele pe care le-a deschis pe diferite portaluri.
Unele dintre acțiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri și sloganuri fasciste și rasiste, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, ori sloganuri care vizează limitele teritoriale ale României.
Astfel, în cursul anului 2009, Csibi Barna a realizat un model grafic conținând textul în limba maghiară „Szekelyfold nem Romania!” („Ținutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine, cât și cu caractere runice.
Modelul a fost promovat ca atare de către Csibi Barna prin intermediul blogurilor și canalelor sale digitale menționate și a fost utilizat la inscripționarea unor tricouri pe care acesta le-a oferit online spre vânzare din octombrie 2009.
La data de 6 aprilie 2010, având autorizația Primăriei Miercurea Ciuc de a organiza o acțiune de „atragere a atenției prin afișe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super și hipermarketurilor”, Csibi Barna s-a deplasat, însoțit de două persoane, în vecinătatea unui hipermarket din Miercurea Ciuc, unde a expus un panou din lemn pe care era lipit un afiș ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szalasi Ferenc (condamnat pentru crime de război și executat), ca manifest al partidului său.
Imaginea conține textul în limba maghiară „Szegyelld magad, mar megint zsidonal vasaroltal!” („Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul crucii cu săgeți (însemn al mișcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al Doilea Război Mondial).
Însemnul a fost acoperit pe durata acțiunii cu o etichetă din hârtie, iar trecătorilor li s-au înmânat fluturași conținând textul în limba maghiară, inclusiv cu caractere runice, „Vasarolj hazai termeket!” (Cumpără produse autohtone!).
Csibi Barna a asigurat videofilmarea evenimentului și realizarea de fotografii, iar ulterior a popularizat evenimentul răspândind imaginile online.
În cursul lunii ianuarie 2011, având — declarativ — intenția de organizare a unei „acțiuni literare, legată de activitatea literară și publicistică a poetului român Mihai Eminescu” (mențiune din cererea adresată Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, formulată în vederea obținerii autorizației prevăzute de Legea nr. 60/ 1991), Csibi Barna a conceput un model grafic conținând chipul poetului Mihai Eminescu acoperit de simbolul „Staționarea interzisă”.
Ulterior, l-a distribuit lipindu-l sub forma unor afișe în mai multe locații din Miercurea Ciuc în intervalul 20 — 22 ianuarie 2011.
În perioada următoare, Csibi Barna a popularizat pe internet afișul prin intermediul blogurilor și canalelor sale.
Cu toate că cererea de organizare a unei adunări publice nu a fost avizată favorabil de către primărie, blogul lui Csibi Barna conține videoclipul unei manifestații de stradă în cadrul căreia acesta expune un afiș cu modelul grafic descris.
În 4 martie 2011, Csibi Barna a formulat o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat „o acțiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluției ardelene din 1848-’49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte „descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuși din paie, de carnaval etc”.
Acțiunea a fost organizată, potrivit autorizației, pe spațiul public din Miercurea Ciuc la data de 14 martie 2011 în intervalul orar 17,00 — 18,30.
În cadrul evenimentului, Csibi Barna a regizat un proces în care a jucat concomitent rolul judecătorului și al călăului, proces ce a avut ca obiect judecarea și condamnarea publică a lui Avram Iancu pentru „omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid și trădare”, „pedeapsa” aplicată de Csibi Barna revoluționarului român (reprezentat printr-un manechin îmbrăcat în costum tradițional românesc, având lipită o imagine cu chipul lui Avram Iancu) fiind „moartea prin spânzurare”.
Csibi Barna a „pus în executare” pedeapsa folosind în acest scop o spânzurătoare improvizată, realizată din lemn.
În timpul acțiunii au fost expuse panouri conținând liste cu numele celor pretins uciși de armata românilor transilvăneni condusă de Avram Iancu, separat pe localități, precum și unele desene care reprezentau scene de luptă.
Textul în limba maghiară rostit de către Csibi Barna în timpul procesului simulat a fost următorul: „Avram Iancu a fost găsit vinovat de omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid, trădare de neam și de țară, pentru atrocitățile comise la Aiud, Zlatna, Abrud și alte localități, și este condamnat la moarte prin spânzurare. Sentința se execută imediat”.
Csibi Barna a asigurat fixarea pe suport foto și audio-video a evenimentului și în scurt timp l-a popularizat online.
Dosarul a fost trimis la Judecătoria Miercurea Ciuc. (Z.U.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri Sărbătoarea de pe 20 decembrie, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este închinată Sfântului Ignaţie al Antiohiei şi demonstrează îmbinarea practicilor păgâne cu cele creştine. Sfântul Ignaţie Teoforul, episcop de Antiohia şi martir al Bisericii este unul din […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Curier Județeanacum 9 ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 13 ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 46 de minute
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri