Rămâi conectat

Actualitate

Ce drepturi au la serviciu mamele şi femeile însărcinate

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Ce drepturi au la serviciu mamele şi femeile însărcinate

La locul de muncă, atât gravidele, cât şi mamele pot să beneficieze de măsuri de protecţie socială, în baza legii. În acest sens, salariatele trebuie să obţină un document de la medicul de familie şi să informeze angajatorul cu privire la starea lor.

Recent, parlamentarii au introdus anumite modificări la cadrul legislativ privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, iar acestea se aplică începând cu data de 25 iunie a.c. Regulile referitoare la protecţia maternităţii la locurile de muncă sunt incluse în OUG 96/2003, act normativ care suferă modificări. Măsurile de protecţie socială sunt destinate tuturor femeilor însărcinate şi mamelor (lăuze sau care alăptează) care lucrează la un angajator. În acelaşi timp, protecţia este acordată indiferent că este vorba de salariate cu cetăţenie română sau a altui stat. Salariatele gravide şi cele care au născut trebuie să meargă la medicul de familie pentru a obţine un document care să le ateste starea.

Totodată, acestea trebuie să informeze în scris angajatorul cu privire la situaţia lor. În caz contrar, angajatorul este exonerat de obligaţiile impuse de lege (deşi nu de toate), faţă de salariatele în cauză. De cealaltă parte, angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, precum şi să nu le constrângă să presteze o muncă dăunătoare sănătăţii, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut. Angajatorul poate anunţa alţi salariaţi cu privire la starea de graviditate a unei colege a lor doar cu acordul scris al acesteia, atât timp cât sarcina nu este vizibilă, și doar dacă acest lucru este în interesul bunei desfăşurări a muncii.

Condiţiile şi programul de muncă, schimbate

Dacă există aspecte care pot pune în pericol sănătatea şi securitatea gravidelor şi a mamelor, angajatorii sunt nevoiţi să ia măsuri adecvate. Într-o astfel de situaţie vor trebui modificate temporar condiţiile şi/sau programul de muncă. Angajatorii vor ţine cont de recomandările medicului de medicina muncii/familie şi vor menţine veniturile salariatelor la acelaşi nivel. Dispoziţiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbărilor condiţiilor sau a programului. Dacă acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine întemeiate, salariata trebuie să fie repartizată pe un alt post. Dacă nici varianta repartizării pe un alt post nu este posibilă, salariatele pot să ceară intrarea în concediul de risc maternal.

Indemnizaţie pentru persoanele aflate în concediul de risc maternal

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie să primească şi o indemnizaţie lunară. Aceasta este suportată integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi are un cuantum de 75% din media veniturilor aferente ultimelor şase luni. Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile şi este acordat, după caz, în întregime sau fracţionat. Prin modificările aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevăzut că acesta nu se va acorda în acelaşi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporară de muncă, cel pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă sau cel pentru maternitate). Concediul de risc maternal este acordat în baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, dacă salariata s-a dus la consultaţiile pre şi postnatale.

Pauze de odihnă şi program de lucru redus

Dacă gravidele şi mamele lucrează stând în picioare sau pe scaun, ele trebuie să beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau pentru a face mişcare. De asemenea, mamele care alăptează trebuie să pri­mească două pauze de alăptare, a câte o oră, până când copilul împlineşte un an. Însă, la cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic. Dacă din motive de sănătate angajatele nu pot să îndeplinească întreg programul de lucru, acestea sunt îndreptăţite să ceară un sfert din durata normală de muncă. Măsura este luată în baza recomandării medicului şi cu păstrarea salariului la acelaşi nivel. Gravidele şi mamele nu pot fi obligate să muncească noaptea. Dacă sănătatea le este afectată de munca de noapte, ele pot cere angajatorului transferul pe un loc de muncă de zi. Dacă transferul nu este posibil, salariatele au dreptul să intre în concediul de risc maternal. Angajatorilor le este interzis să concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legătură directă cu starea acestora. Excepţie fac situaţiile în care concedierea intervine din cauza reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului. Angajatele care consideră că au fost date afară din motive care au legătură cu starea lor pot să conteste decizia de concediere în instanţă sau se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

VIDEO | Marcel Ciolacu, desemnat premierul României, de Klaus Iohannis: Va conduce noul cabinet propus de coaliție

Bera Larisa

Publicat

în

VIDEO | Marcel Ciolacu, desemnat premierul României, de Klaus Iohannis: Va conduce noul cabinet propus de coaliție Liderul PSD, Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de către Președintele Klaus Iohannis. Acesta va conduce noul cabinet propus de coaliție. Citește și: SURSE: Crin Antonescu, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR și Minoritățile Naționale pentru a candida la alegerile […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea