Dorin Nistor (PNL): Dornic să se poată lăuda cu un buget de stat doldora, Guvernul stă cu mâna înfiptă adânc în bugetele locale

Taxe, impozite de tot felul, ba puse, ba scoase, ba majorate, ba reduse, o rezervă de 3 miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, un nou cod fiscal, reducerea TVA la alimente, controale ale ANAF și loterie a bonurilor fiscale pentru reducerea evaziunii…

Sunt informații care ne bombardază și, dacă nu suntem foarte atenți ne pot crea o imagine falsă. Nu neaparat mincinoasă, ci falsă pentru că nu spune tot adevărul. Iar adevărul este că preocuparea guvernului de a reduce evaziunea fiscală pentru a avea mai multe venituri la bugetul de stat acel buget din care plătește salariile bugetarilor și asigură funcționarea domeniilor importante – Educație, Sănătate, Poliție, Armată, Siguranță Națională, Cultură este de aplaudat, chiar dacă metodele mai pot fi discutate.

De condamnat este însă că guvernul în goana lui după bani a decis să-și umple conturile luând bani și din sumele cuvenite bugetelor localităților. Cum face asta? Prin reducerea cotei din impozitul pe venit care se alocă bugetelor localităților unde veniturile respective au fost produse.

În anul 2008, de exemplu, cota care revenea bugetelor locale din impozitul pe venitul global era de 47 la sută. La fel a fost și în anul 2009, pentru ca acum să fie de 41,75 la sută. Onest este să spun că prima reducere a fost operată în 2010, când s-a ajuns la 45,5 la sută, pentru ca anul următor să ajungă la 44 la sută. Dar aceia au fost anii cei mai grei ai crizei. În 2012 când Victor Ponta s-a instalat la Palatul Victoria, anul acela proclamat de social-democrați ca ”Anul Victoriei” a fost anul victoriei asupra bugetelor locale, alocarea din impozitul pe venitul global scăzând foarte brusc la 41,75 la sută. De atunci, guvernul ne tot spune cum crește economia și criza a fost învinsă. Dacă este așa belșug, atunci ne așteptăm ca și cota care revine localităților din impozitul pe venitul global să crească treptat pentru a ajunge la ce a fost. Numai că nu se întâmplă așa, iar cei care au de suferit sunt chiar cetățenii.

Această cotă este cea mai importantă sursă de alimentare a bugetelor locale, pentru multe localități ea fiind chiar jumătate din buget, așa că orice diminuare a ei înseamnă mai puține investiții edilitare, mai puține străzi asfaltate, mai puține străzi cu rețele de utilități, servicii publice de mai proastă calitate, școli și grădinițe mai prost întreținute…

Pe scurt un mediu de trai mai puțin dezvoltat. În contextul actual în care orașele sunt centre care atrag forță de muncă dar și elevi din zonele rurale învecinate și oferă tuturor locuitorilor acestora diverse servicii pe care nu le găsesc în comune, responsabilitatea dezoltării edilitare complexe și complete pune o presiune tot mai mare asupra primarilor și consililor locale de nivel urban. Unii reușesc să suplinească sumele de care-i văduvește guvernul, iar alții stau cu mâinile în sân. La doar 15 km depărare unul de altul avem municipiul Alba Iulia, un oraș care a reușit să se dezvolte și în anii crizei, pe baza unei strategii multianuale și cu fonduri europene și municipiul Sebeș, care pare încremenit.

Abia acum a reușit și municipiul Sebeș să obțină un proiect cu finanțare europeană în valoare de un milion de euro prin care se creează circa 20 de locuri de muncă pe o perioadă determinată în cadrul unui centru de informare turistică şi al unui atelier de imprimate. Prin comparaţie Alba Iulia se laudă cu 150 de milioane de euro investiţi în infrastructura rutieră, reţelele de utilităţi, staţie de epurare modernă şi deja foarte apreciatul centru istoric, proiecte prin care s-au creat sute de locuri de muncă în perioada de criză când toate firmele îşi reduceau numărul de angajaţi.

Puține sunt însă localitățile care au reușit , ca Alba Iulia, să contrabalanseze reducerea alimentării bugetului din impozitul pe venit prin creșterea veniturilor bugetului local din surse externe. Dar chiar și aceste localități, sau mai ales aceste localități unde administrația publică locală a demonstrat că are proiecte, au nevoie de mai mulți bani, pentru că nu există nicăieri un buget local care să dea pe dinafară.

De aceea se impune asigurarea transparenţei în alocarea cotelor defalcate, realizarea unei estimări cât mai realiste de către ANAF, la momentul elaborării bugetelor publice, a nivelului cotelor defalcate din impozitul pe venitul global cuvenit fiecărei autorităţi locale, corelat cu estimările cotelor din acest impozit cuvenit bugetului de stat. Lunar, administraţiile financiare judeţene ar trebuii să transmită primăriilor situația încasărilor precum și modul de constituire şi repartizare a cotelor din impozitul pe venit cuvenit autorităţilor locale.

Pentru ca descentralizarea să devină o realitate, să nu rămână doar o vorbă pe care guvernul o flutură pe la simpozioane, este nevoie de modificarea modului de calcul şi a cotei din impozitul pe venitul global cuvenită bugetelor locale, majorarea treptată, până la nivelul de 47%, a cotei cuvenite bugetelor locale din impozitul pe venitul global colectat la nivelul autorităţii publice locale. În plus, pentru o structurare serioasă a bugetelor locale este necesar accesul facil, corect şi complet al autorităţilor locale la datele privind calculul şi repartizarea impozitului pe salarii inclusiv la sediile secundare: număr de angajaţi, evidenţe privind modul de calcul/distribuire a impozitului pe venitul global. Foarte utilă este includerea în legislaţie a unor sancţiuni în cazul constatării de abateri privind calculul şi repartizarea impozitului pe salarii.

Dorin NISTOR,

Președintele Comisiei de Buget-Finanțe a PNL Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI