George Băeșu: Retrocedările terenurilor de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, un caz Nana al județului Alba

Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu a declarat astăzi, la Alba Iulia că există probleme cu privire la retrocedările terenurilor Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Blaj, acestea urmând să fie verificate până la Anul Nou, menționând că zona respectivă poate fi denumită ”Nana județului Alba”.

”Aproape 900 de hectare de teren agricol, luate de la ADS în 2006, din domeniul public al statului, trecute la stațiunea Viticolă din Blaj. După aceea s-au înstăpânit 3 comisii locale: Blaj, Crăciunelul și Valea Lungă. Sunt trei comisii locale ai căror petenți au fost mutați pe domeniul public al statului, la stațiunea viticolă adică pe domeniul public al statului, în anul 2006. Când spun 2006 nu înseamnă nici Năstase, nici Ponta, înseamnă întrei ei doi. Cine și-a dat legea a dat-o pentru el. Noi avem mari dubii cu privire la: calitatea persoanelor sau îndreptățirea persoanelor care au fost duse acolo, la capacitatea comisiilor locale și județene de la acel moment de a face acel transfer de teren, să-l iei de la stat să-l duci în proprietatea privată a localității și suntem foarte curioși la cine a ajuns cu adevărat terenul. Eu am o bănuială: Blajul este Nana județului Alba (…) O să vedem, până la Anul Nou, va veni o echipă de Control acolo. E deja discutată, e un plan de control, știm exact ce ne interesează la acele dosare și la acele comisii locale. Sper din tot sufletul să nu pățim ca și în alte județe, unde când ne ducem găsim primăriile închise”, a spus George Băeșu, prezent la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia, la o întâlnire cu cetățenii care întâmpină probleme în soluționarea dosarelor de despăgubiri.

În data de 7 mai 2014, în ediția tipărită a ziarului ”Unirea” a fost publicat un articol cu privire la situația Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, pe care îl redăm în rândurile de mai jos:

Prin încălcarea abuzivă a legilor şi dispoziţiilor privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj riscă să piardă tezaurul naţional cu soiuri de viţă de vie

*“Numai cercetarea ne asigură progresul. Fără cercetare nu putem vorbi de progres!”

E dureros să vezi cum anumiţi factori de decizie din judeţul Alba, ignorând legile speciale care protejează domeniul public al statului indispensabil cercetării, se încăpăţânează să distrugă SCDVV Blaj, singura unitate de cercetare viti-vinicolă din Transilvania, unitate etalon pentru cercetarea horticolă din România. Perfect de acord cu faptul că oamenii trebuie să fie despăgubiţi pentru exproprierile de după 1945, dar retrocedările trebuie făcute în spiritul şi litera legii, cu respectarea regimului juridic al suprafeţelor de teren domeniul public al statului indispensabile cercetării-dezvoltării. Menţionăm că înainte de 1990, SCDVV Blaj administra peste 1800 ha teren domeniul public al statului. În ultimii 10 ani, în special după apariţia Legii 247/2005, prin retrocedări suspecte, unitatea a pierdut peste 1600 ha. La ora actuală, SCDVV Blaj mai are în exploatare sub 200 ha, suprafaţă care asigură autofinanţarea întregii activităţi, având în vedere lipsa finanţării de la bugetul de stat. Din păcate, şi această suprafaţă limită pentru desfăşurarea activităţii de cercetare-dezvoltare este ameninţată spre a fi retrocedată ilegal.

De fapt ce s-a întâmplat? Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările terenurilor aflate în administrarea staţiunilor de cercetare au fost speculate şi interpretate greşit de Comisiile locale şi Comisia judeţeană de fond funciar Alba. Acestea au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate, cu omisiuni premeditate şi cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală. Astfel, cu încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al terenurilor domeniul public al statului, în baza unor simple tabele (anexa 29) cu persoane fizice, propuse de comisiile locale ca anexe ale unor Hotărâri ale Comisiei Judeţene Alba, s-au eliberat zeci de titluri de proprietate pe domeniul public al statului administrat de SCDVV Blaj, deşi suprafaţa este exceptată de legiuitor de la restituirea în natură conform Legii 45/2009 completată de Legea 72/2011 anexa 3.21, Legii nr. 1/2000 Art. 10. (1) şi (2), Legii 213/1998, Deciziei 23 /2011 a ICCJ. Mai grav este că după eliberarea titlurilor de proprietate, persoanele puse în posesie pe domeniul public al statului au obţinut în instanţă pretenţii de miliarde pentru lipsă folosinţă teren. Astfel, la ora actuală, unitatea, deşi se finanţează din venituri proprii, este nevoită să plătească pretenţii de miliarde în baza unor acte administrative de tipul HCJ/2006. Menţionăm că toate terenurile retrocedate sunt cultivate cu vie nobilă, deşi petenţii deţineau, conform documentelor CF, fie păşune, fie arabil. Foarte important este faptul că 1 ha vie nobilă are o valoare financiară mult mai mare comparativ cu 1 ha arabil. În acest sens, menţionăm că în conformitate cu Legea 18/1991 şi Anexa 18 la anexa 21 şi HG nr. 890/2006, 1 ha vie nobilă poate fi echivalat cu 4 ha arabil, aspect ignorat…? de Comisiile de Fond Funciar. Grav este că mare parte din viile retrocedate au fost fie defrişate, fie au rămas în paragină.

Dar cel mai grav este ceea ce se întâmplă la ora actuală la Ferma viticolă Crăciunelu de Jos, unde patrimoniul genetic naţional cu soiuri şi clone de viţă de vie şi portaltoi unic în România este ameninţat să fie retrocedat ilegal. În fapt, Comisia locală Crăciunelu de Jos, pe motiv că pune în aplicare Sentinţa civilă nr. 1902/2010 definitivă şi irevocabilă, pătrunde la data de 29.04.2014 în incinta fermei şi, ignorând dispoziţiile exprese prevăzute în Sentinţa civilă nr. 1902/2010 privind respectarea art. 9 din Legea 1/2000, delimitează după bunul plac, în mijocul fermei, o suprafaţă cultivată cu vie rod şi portaltoi plantaţie mamă cu valoare de tezaur naţional. Menţionăm că petenta figurează în CF 885 cu teren arabil, iar la periferia fermei există acest teren arabil. De altfel, d-na primar, preşedintele Comisiei Locale de Fond Funciar Crăciunelu de Jos, recunoaşte în scris că terenul în cauză nu se află la periferia fermei, aşa cum se specifică imperativ în Sentinţa civilă nr. 1902/2010, ci citez “la 10 ha distanţă de periferie”. Mai mult decât atât, Comisia Locală cunoaşte faptul că pe rolul Judecătoriei Oradea se află Dosarul 40/2012 prin care SCDVV Blaj, ASAS Bucureşti şi Ministerul de Finanţe cer nulitatea HCJ 231/2006 în baza căreia se invocă punerea în posesie.

Ne punem întrebarea, de ce Comisia Locală de Fond Funciar Crăciunelu de Jos acţionează acum, Sentinţa civilă nr. 1902/2010 fiind dată din anul 2010? Probabil graba este dată de superficialitatea întocmirii Dosarului de Fond Funciar al petentei şi lipsa unor documente importante din dosar: calitatea de moştenitor a petentei nu este dovedită astfel, certificatul de moştenitor iniţial nr. 433/1992 nu este ataşat la dosar; certificatul de moştenitor suplimentar nr. 510/14 martie 2004 în care este specificată DOAR suprafaţa de 10 ha retrocedate la Mediaş, este de fapt o anexă la certificatul de moştenitor iniţial, care este valabil numai împreună cu acesta; deşi în lipsa certificatului de moştenitor petenta îşi putea dovedi calitatea de moştenitor cu actele de stare civilă, la dosarul F.F. nu există nici cartea de identitate a petentei nici certificatul de căsătorie sau un testament în acest sens; sunt semne de întrebare privind existenţa sau dezinformarea petentei cu privire la terenul în cauză. Astfel, ultima procură, datată din 30 ianuarie 2008, şi-a pierdut valabilitatea de mult timp deoarece mandatarul nu a prevăzut un termen de valabilitate a procurii, iar în ciuda insistenţelor noastre, procura nu a fost actualizată; petenta, cetăţean german, acum în vârstă de 81 de ani, nu a fost văzută din 1998, an în care a renunţat la cetăţenia română; există suspiciuni cu privire la autorul real al dreptului de proprietate, cunoscut fiind faptul că în familiile de saşi primul născut purta obligatoriu numele şi prenumele tatălui, în cazul nostru Michael, ceea ce generază confuzii în privinţa moştenitorilor din aceeaşi familie domiciliaţi în Mediaş, care au primit spre retrocedare suprafaţa de 50 ha. Presupunem că în scurt timp anexele Legii 165/2014 vor dovedi în ce măsură Legea 1/2000 art. 9 şi art. 10 a fost respectată de factorii de comisii.

Specificam că, chiar dacă instanţele consideră Hotărârile Comisiei Judeţene ca definitive, ar trebui să se constate faptul că ele apar ca lipsite de eficienţă în absenţa unor Hotărâri de Guvern emise în condiţiile art. 10. alin. 2 din Legea nr. 213/1889 de schimbare a regimului juridic al terenului din domeniul public în domeniul privat al statului.

Faptul că în data de 25.02.2014 un complet de judecată din judeţul Alba, prin Sentinţa civilă pronunţată în Dosarul nr.1480/191/2013, rămasă definitivă şi irevocabilă, recunoaşte regimul juridic al terenurilor domeniul public al statului administrat de SCDVV Blaj ca fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ne determină să credem că totuşi “Justiţia nu este oarbă”.

Suntem convinşi că în baza sesizărilor înaintate de SCDVV Blaj către Guvernul României, asemenea anchetei privind cele 1982 ha administrate de INCDA Fundulea, în urma căreia Guvernul a descoperit ilegalităţi în transferul de terenuri aflate în administrarea institutelor de cercetare agricolă, citez: “toate terenurile retrocedate în urmă cu 10 ani de la institute şi staţiunile de cercetări s-au făcut cu încălcarea dispoziţiilor privind proprietatea publică a statului şi regimul juridic al acesteia, se va face lumină şi la Blaj, pentru că “nimeni nu este mai presus de lege”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI