Vezi: MOTIVAREA suspendării normelor de aplicare a Legii câinilor fără stăpân

Curtea de Apel Bucureşti motivează decizia de suspendare a normelor de aplicare a Legii câinilor fără stăpân prin faptul că acestea contrazic actul normativ în ceea ce priveşte persoanele juridice cu care autorităţile locale pot încheia contracte pentru gestionarea problemei maidanezilor, după cum arată MEDIAFAX.

Potrivit judecătorilor, în urma adoptării normelor metodologice, contractele încheiate de autorităţile locale cu persoane juridice care nu sunt asociaţii sau fundaţii, contrar prevederilor Legii gestionării câinilor fără stăpân (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013), sunt lovite de nulitate, astfel că autorităţile locale pot pierde bani.

Conform articolului 2 litera n) din HG 1059/2013 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân), operatorul serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân este definit ca „persoană juridică, de drept public sau privat, care are competenţa şi capacitate de a presta servicii în domeniul protecţiei animalelor şi căreia i s-a delegat, încredinţat sau concesionat în condiţiile legii, realizarea activităţii de gestionare a câinilor fără stăpân”.

Pe de altă parte, articolul 4 alineatul (2) din OUG 155/2001 prevede că „serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesionate numai către persoane juridice, asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi in domeniul protecţiei animalelor”.

În acest condiţii, arată instanţa, normele de aplicare a OUG încalcă ordonanţa propriu-zisă. „Definiţia prevăzută la art. (2) lit. n) din Norme contravine dispoziţiei legale care permite concesionarea serviciilor de gestionare numai către organizaţiile pentru protecţia animalelor (asociaţii si fundaţii) întrucât prevede ca această concesionare se poate face şi către alte persoane juridice în afara organizaţiilor pentru protecţia animalelor”, se arată în motivarea transmisă MEDIAFAX.

Pe de altă parte, arată instanţa, OUG 155/2001 stabileşte două modalităţi de efectuarea a activităţilor de gestionare a câinilor fără stăpân. Prima dintre ele se referă la serviciile specializate înfiinţate de consiliile locale, iar cea de-a doua, la entităţile concesionare, cum ar fi organizaţiile pentru protecţia animalelor.

„În măsura în care nu s-ar lua măsura suspendării actului normativ contestat, s-ar ajunge la situaţia în care contractele încheiate cu terţe persoane în vederea realizării serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân să fie lovite de nulitate, cu consecinţe financiare asupra patrimoniului autorităţilor publice locale şi nu numai„, susţine instanţa, în motivare.

Conform sursei citate, în lipsa măsurii suspendării HG 1059/2013, s-ar ajunge la posibilitatea încheierii de către serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân a unor protocoale de colaborare cu unităţile administrativ-teritoriale cu care se învecinează, deşi această ipoteză încalcă legea.

„Menţinerea în vigoare a HG nr. 1059/2013 ar permite plasarea adăposturile publice pentru câinii fără stăpân şi pe raza unităţilor administrativ-teritoriale aflate în vecinătate, deşi astfel se încalcă legea prin care s-a prevăzut obligaţia fiecărei unităţi administrative-teritoriale de a înfiinţa servicii de gestionare şi adăposturi publice, de a gestiona această problemă local, în raport de nevoile comunităţii respective„, motivează Curtea de Apel Bucureşti.

Mai mult, potrivit instanţei, înfiinţarea adăposturilor publice pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale învecinate va duce la o serie întreaga de consecinţe financiare.

„O asemenea măsură ar determina stabilirea unor raporturi juridice, implicând situaţia juridică a terenului, edificarea adăpostului, sursele de finanţare, drepturile de administrare, personalul angajat, dimensionarea adăposturilor (logistic, uman etc) faţă de problematica particulară a câinilor fără stăpân din unitatea administrativ teritorială respectivă„, se menţionează în documentul citat.

La sfârşitul lunii iunie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, modificată prin Legea nr. 258/2013, la cererea Vier Pfoten, decizia nefiind definitivă.

Vier Pfoten a cerut CAB suspendarea mai multor prevederi, pe care le consideră nelegale, din HG nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, urmând să ceară şi anularea unor prevederi din hotărâre sau a actului normativ, declara pentru MEDIAFAX avocatul care reprezintă fundaţia pentru protecţia animalelor, Alexandra Cicodeica.

Normelor metodologie aprobate prin HG nr. 1059/2013 pun în aplicare prevederile Legii nr. 258/2013, care modifică şi completează OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân. Potrivit legii adoptate anul trecut, câini fără stăpân adăposturile publice pot fi eutanasiaţi, prin decizie a autorităţii locale, dacă nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, după un termen de 14 zile lucrătoare.

CAB hotărât, la 20 iunie, suspendarea executării HG nr. 1059/2013, până când se va pronunţa asupra unei cereri de anulare, a mai spus avocatul.

Astfel, în urma unei decizii definitive privind suspendarea executării HG nr. 1059/2013, autorităţile locale nu vor mai putea aplica prevederile Legii nr. 258/2013, întrucât aceasta nu va mai avea norme metodologice de aplicare în vigoare.

Vier Pfoten aminteşte că Legea nr. 258/2013 „a intrat în vigoare în octombrie 2013, ca urmare a tragicului incident în care un copil şi-a pierdut viaţa după ce a fost atacat de câini”. Normele de aplicare a legii au fost emise în decembrie 2013, putând fi aplicată eutanasierea, ceea ce s-a şi întâmplat în mai multe oraşe, inclusiv în Capitală.

Potrivit Vier Pfoten, normele de aplicare cuprind mai multe prevederi care contrazic legea, cea care de fapt primează.

„Spre exemplu, potrivit acestor norme, autorităţile locale puteau delega managementul câinilor fără stăpân unor companii private. Acest lucru deschidea poarta pentru conflicte de interese şi deturnarea banilor publici. Un alt exemplu: accesul publicului în adăposturile publice era restricţionat, fapt ce a descurajat semnificativ adopţiile şi a stimulat abuzurile personalului din adăposturi„, spunea Gabriel Păun, coordonator de campanii al fundaţiei.

Sursa: mediafax.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI