VIDEO: Tragedia aviatică din Apuseni – Mărturia șocantă a unui slavamontist care a participat la operațiunile de salvare

Accidentul aviatic petrecut luni, în jurul orei 16.00, în Pasul Pietrosul, o zonă greu accesibilă din Munții Apuseni, situat la limita administrativă a județelor Cluj și Alba, în urma căruia doi oameni, pilotul Adrian Iovan și Aurelia Ion (23 de ani), studentă la Institutul Medico-Militar din București, au murit, a generat un val de emoție și întrebări legate de capacitatea de reacție a autorităților în astfel de situații de urgență.

Din nefericire, copilotul aeronavei ce transporta o echipa de medici la Oradea, de unde ar fi urmat să preia organele unei donatoare aflate in moarte cerebrală, se află internat în stare gravă la spital.

A eșuat de asemenea prelevarea ficatului, pentru care plecase echipa de medici, care ar fi putut salva viața unui pacient.

Despre responsabilități și vinovați, despre modul în care s-a derulat întreaga operațiune, ne-a relatat unul dintre membrii echipajului Salvamont Alba, un specialist cu o experiență de peste 15 ani  în ceea ce privește operațiunile de salvare în locurile cele mai greu accesibile.

“A fost cea mai mare dezorganizare organizată pe care am văzut-o în viața mea!” – Trei județe, trei informații diferite

Trei echipaje de intervenție din Alba, Cluj și Bihor, au primit informații diferite privind coordonatele zonei accidentului. Datele au fost transmise de ISU via Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Cluj.

În operațiune au fost implicate structurile județene ISU din patru județe, cu precădere  Inspectoratele pentru Situații de Urgență din Cluj, Alba și Oradea, care conform procedurilor coordonează intervențiile de salvare. Echipajul Salvamont Alba a fost sesizat în legătură cu producerea accidentului în jurul orei 16.20, moment în care un echipaj a și pornit înspre zona aproximativă a accidentului.

Atât salvamontiștii din Alba, cât și echipajele Salvamont din Cluj și Bihor au primit informații greșite privind coordonatele zonei accidentului. Dacă inițial celor din Alba, ISU le-a transmis drept reper zona Mătișești, salvamontiștii din Cluj au fost trimiși în zona Beliș – Fântânele, iar cei din Bihor la Scărișoara.

Primul dezavantaj major a fost, conform membrului Salvamont Alba, lipsa totală a semnalului și pe GSM și pe stații. Nu puteau comunica între ele nici dispeceratele ISU cu oamenii din teren, în vederea coordonării acțiunilor de salvare.

Odată ajunși la Pasul Ursoaia, lângă o zonă defrișată în vederea amenajării unei pârtii de schi, în fața salvamontiștilor a apărut o coloană imensă formată din circa 200 de mașini (ambulanțe, SMURD, mașini de teren, etc) și sute de oameni. Accesul prin acea zonă era practic blocat.

“Informațiile circulau ca la nebuni. Am urcat pe creasta muntelui și din intuiție mai mult am ales traiectoria cea bună. A fost cea mai mare dezorganizare organizată pe care am văzut-o în viața mea!”, a declarat salvamontistul pentru ziarul “Unirea”.

La ora 19.30 au primit informația conform căreia avionul și victimele au fost localizate de pădurari și localnicii celor mai apropiate localități, comuna Horea.

Locația avionului prăbușit descoperită de vânători braconieri sau tăietori de lemne

Membrul Salvamont Alba este convins că zona aeronavei prăbușite a fost descoperită pe baza informațiilor primite de pădurar de la braconieri sau de la tăietorii de lemne care se aflau la momentul accidentului în zonă.

Așa au ajuns, din fericire, primii la fața locului padurarii, care au tras focuri de armă astfel încât să fie auziți de răniți, iar aceștia să ii ghideze înspre locul unde se aflau. Locația exactă în care s-a petrecut tragedia aviatică se află la circa 10 kilometri distanța de Horea. Primii nouă km pot fi parcurși cu autoturisme de teren performante, iar o distanță de un kilometru și jumătate poate fi parcursă doar pe jos.

În jurul orelor 21.00- 21.30, echipajul format din salvamontiști însoțiți de câini de salvare și echipat cu tărgi și alte echipamente profesionale de prim ajutor și transport a primit coordonatele GPS corecte. La acea oră victimele accidentului erau deja evacuate de către localnici, din păcate nu în cele mai bune condiții. Mai puțin pilotul, în cazul căruia acțiunea de descarcerare a început după ora 1.00 noaptea.

Proceduri, lipsuri și responsabilități

Întrebat cui consideră că îi revine responsabilitatea întârzierii cu care s-a ajuns la victime, întârziere care a redus semnificativ șansele pilotului și studentei să fie salvati, salvamontistul a afirmat că legislația română este deficitară și o parte din vină o au companiile de telefonie mobilă.

-Dacă operatorii de telefonie mobilă ar fi avut acoperire în acea zonă, comunicarea ar fi funcționat eficient încă de la început, iar timpul de localizare a victimelor ar fi fost semnificativ redus. Statul ar putea să impună acestor societăți, care fac profituri uriașe în România, să monteze antene și în zonele în care numărul abonațiilor este mai mic.

-Dacă legislația ar fi permis, ca în anumite situații de urgență, cum a fost cazul acestei tragedii aviatice, structurile specializate ale statului să facă localizarea telefonului mobil, în colaborare cu operatorul de telefonie, așa cum se procedează în cazul infractorilor, atunci am fi avut coordonate corecte din primele momente, ceea ce ar fi schimbat cu totul datele problemei.

-Legat de coordonatele eronate transmise de STS către ISU și mai departe, salvamontistul susține că la toate acțiunile de salvare la care a participat în zone de munte greu accesibile, cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale transmiteau doar triangulația zonei țintă, un perimetru de zeci de kilometri. Acestea ar fi limitele competențelor și atribuțiilor legale ale STS în astfel de situații.

-Echipamentul cu care trebuie în mod obligatoriu să fie dotată o aeronavă, prin care se emit semnale tocmai pentru a putea fi localizată în situații de urgență, nu a funcționat pe avionul prăbușit în Apuseni.  Acesta este însă o altă explicație, care trebuie să vină de la ROMATSA – Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian.

În opinia salvamontistului, organizarea acțiunii de salvare ar fi trebuit să aibă un singur punct de comandă, prin care să fie coordonate toate echipajele – ISU, Salvamont, pădurari, SMURD, Albulanță, jandarmi montani, poliție, primarul pe raza căruia de competență are loc acțiunea, șamd. Astfel ar fi fost evitat haosul!

Imaginile video de mai jos sunt realizate de pompierii din cadrul Asociației pompierilor voluntari din Abrud

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI