Sorin Chirilă, directorul DGASPC Alba, despre implicarea în lupta cu discriminarea persoanelor cu dizabilitați

Cu ocazia sărbătoririi în data de 3 Decembrie a Zilei Persoanelor cu Dizabilități, profesorul Sorin Chirilă – director general al Direcţiiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba (foto stânga) a transmis un mesaj de susținere pentru persoanele cu dizabilități din Alba, făcând totodată un apel către membrii comunității de a se apleca cu mai multă toleranță asupra semenilor noștri.

Director general, Prof. Sorin Valerian Chirilă: “Ziua de 3 decembrie este prilejul prin care fiecare dintre noi se poate implica şi îşi poate afirma sprijinul pentru ca persoanele cu dizabilităţi să se bucure de şanse egale, iar fiecare zi trebuie să aducă în plus o informaţie din domeniul dizabilităţii, pentru a înlocui o prejudecată sau pentru a produce o schimbare de mentalitate. Comunitatea are nevoie să cunoască aceste persoane, nevoile şi aptitudinile, serviciile pe care trebuie să le dezvolte.

Handicapul nu este altceva decât o stare consecutivă deficienței cu care persoana s-a născut sau pe care a dobândit-o. Societatea stabileşte prin norme legătura dintre dizabilitate şi statutul juridic generat prin încadrarea într-un grad de handicap. Este esenţial ca persoanelor cu dizabilităţi să nu li se nege anumite drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la o educație adaptata în funcție de „diferitele abilități”, accesul la o îngrijire medicală adecvată, posibilitatea de a învăța o meserie în concordanță cu abilitățile individuale și posibilitatea de a-și câștiga propria existență, dreptul de a își exprima sexualitatea, etc., chiar dacă normele care stabilesc încadrarea într-un grad de handicap nu-i asigura persoanei cu dizabilităţi statutul juridic de persoană încadrată într-un grad de handicap. Negarea  drepturilor fundamentale, a accesului la toate instituţiile, reprezintă acte discriminatorii pentru persoanele cu dizabilităţi, având un impact deosebit asupra acestora.

O persoană cu dizabilități nu refuză să muncească, ci îi este subestimată contribuția pe care și-o poate dărui sieși, în primul rând, și societății, mai apoi. Strategia de la Lisabona reprezintă temelia acestei atitudini. Din păcate, sau din fericire, aceste acțiuni ne privesc (și) pe noi, membrii activi ai societății, astfel, rolul unui liber arbitru este din start exclus. A nu fi apt pentru orice activitate nu este sinonim cu neputința, cu delăsarea sau cu refuzul de a contribui la dezvoltarea unei societăți flexibile și dinamice.

Persoanele cu dizabilităţi nu au nevoie de mila semenilor, ei au nevoie de recunoaşterea lor ca membrii cu drepturi depline în viaţa social-economică.  Întreaga viaţă socială trebuie să se bazeze pe principiul „ nimic despre persoanele cu dizabilităţi fără participarea persoanelor cu dizabilităţi”. Pentru a imprima aceste valori în viaţa societăţii române este absolut necesară implicarea societăţii civile în întreaga activitate desfăşurată de specialişti, din structura de stat sau ONG-uri, în domeniul protecţiei sociale. Societatea civilă trebuie să aibă un rol activ în împiedecarea discriminării oamenilor pe criterii de dizabilitate, trebuie să-i sprijine moral pe aceştia în lupta lor de recunoaştere ca şi cetăţeni cu drepturi depline. Potenţialele victime ale discriminării vor putea lupta pentru drepturile lor numai cunoscându-le şi, aici, instituţiile publice trebuie să aibă alături structurile societăţii civile, deoarece ca instituţie a administraţiei consider că trebuie să sprijinim şi nu să înlocuim structurile societăţii civile.”

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---