FOTO-VIDEO: Macheta Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului, ctitorită de Mihai Viteazul – exponatul lunii noiembrie la Muzeul Unirii

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a prezentat miercuri, 6 noiembrie 2013, de la ora 11.00, „exponatul lunii noiembrie”. Este vorba despre o machetă reprezentând Mitropolia Ortodoxă a Bălgradului, ctitorită de Mihai Viteazul în anul 1597. Exponatul este direct legat de împlinirea la 1 noiembrie anul acesta, a 414 ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, fapt pentru care a fost expusă şi o broderie din secolul al XIX-lea, reprezentând acest moment.

Exponatul lunii noiembrie a fost prezentat de Gabriela Mircea, istoric la Muzeul Naţional al Unirii. Ea a precizat că macheta Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului nu are valoare patrimonială, nu este un obiect artistic, are numai valoare istorică şi că prin intermediul unui astfel de artefact minor, de fapt, muzeul  încearcă să reînvie istoria majoră a românilor din Transilvania, pentru că aici, la Alba Iulia, a existat rezidenţa ierarhiei la vârf a românilor ortodocşi din Transilvania, începând de la 1571 cel puţin.

„Suntem de acord cu ceea ce Gheorghe Anghel semnala în lucrarea sa din 1993, de la vechea Mitropolie Ortodoxă a Bălgradului la episcopia de Alba Iulia, că înainte de constituirea principatului este puţin probabil ca un sediu episcopal românesc să fi existat la Bălgrad. Dar nici acest lucru nu se poate exclude, deşi e foarte puţin probabil să fie adeverit, pentru că istoricii trebuie să fie întotdeauna deschişi la înnoirile conceptuale, ori câtă vreme în cimitirul bisericilor de la Alba Iulia pe care le vedem reprezentate în această machetă s-au găsit monede de secolul XIV, se pune problema vechimii bisericii din planul îndepărtat.

Asupra vechimii acestui locaş de cult nu s-au pronunţat istoricii, însă cert este că el a fiinţat şi ar fi putut fi o biserică parohială, mai apoi sediul episcopal şi ulterior mitropolitan organizându-se în jurul acestei biserici româneşti care iată a existat poate chiar  înainte de constituirea principatului aici la Alba Iulia, în zona de sud-est a actualei cetăţi bastionare. Sigur se poate vorbi despre episcopul Eftimie, care a fost sfinţit la IPEC de mitropolitul Macarie, la 1571, la şirul acestor ierarhi care şi-a avut sediul la Alba Iulia, până la Ioan de Prislop, contemporanul lui Mihai Viteazul”, a precizat Gabriela Mircea în discursul său de prezentare.

Lângă mitropolie, în acele vremuri a funcţionat o tipografie în care au fost tipărite unele dintre cele mai prestigioase volume ale vremii, printre care Noul Testament de la Bălgrad.

Alături de macheta Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului se află expusă şi o broderie tehnică mixtă din secolul  XIX, reprezentând „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, aflată în colecţia muzeului din urmă cu 11 ani.

„De fapt noi, etalând macheta am încercat să marcăm în luna noiembrie un moment Mihai Viteazul la Alba Iulia, şi de fapt exponatul nostru corelat cu tapiseria care a intrat în colecţia muzeului în 2002, să încercăm să marcăm acest moment 1595-1599, 1600, când se acceptă în deobşte în istoriografie, că acest episcopat de la Alba Iulia a fost recunoscut ca mitropolie, şi aici sigur istorici ca Augustin Bunea, Nicolae Iorga, pot fi nominalizaţi, venind încoace, cu bibliografia subiectului până la Gheorghe Anghel şi cartea menţionată din 1993”, a declarat Gabriela Mircea.

Reconstituirea complexului în formula machetei are la bază planul oraşului realizat de Giovanni Morando Visconti la începutul secolului al XVIII-lea, înainte de începerea lucrărilor cetăţii bastionare.
Macheta reînvie astfel următoarea topografie a sediului fostei Mitropolii Ortodoxe a Bălgradului:

Intrarea în complexul mitropolitan, aşezat în colţul sud estic, exterior al cetăţii, care era şi un complex monahal, se făcea dinspre faţada sudică, prin intermediul unei porţi cu turn, aflată aproape la întretăierea în unghi drept a axurilor unor corpuri de clădiri, care încadrau accesul spre curtea interioară. În stânga, era o clădire mai impresionantă, cu axul longitudinal pe direcţia est-vest, unde este de presupus că s-a aflat reşedinţa mitropolitană, împreună, probabil, cu mănăstirea. În dreapta intrării, cu axul longitudinal pe direcţia nord-sud, se aflau două corpuri de clădire, realizate probabil, în acelaşi stil arhitectural cu prima (probabil nu influenţe renascentiste), în care ar fi putut funcţiona celebra tiparniţă mitropolitană şi eventual o şcoală românească (sau într-una dintre aceste clădiri ar fi putut fiinţa Mănăstirea, prima clădire menţionată anterior fiind în acest caz doar reşedinţa mitropolitană nu şi cea  mănăstirească).

În curtea interioară, postată central, cu axul pe direcţia est-vest, s-a aflat Catedrala ctitorită la Alba Iulia de către Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, în 1597, cu un plan specific construcţiilor de la sfârşitul secolului al XVI-lea din Ţara Românească  (absida teflată), împodobită pictural de Petre Armeanul, Mina şi Nicolae din Creta. Aici a fost îngropat, se crede, trupul decapitat al lui Mihai Viteazul, după asasinatul de pe Câmpia Turdei (9 august 1601), după ce anterior fusese îngropat tot acolo (se poate admite) şi fostul aliat al voievodului muntean, Aron Vodă al Moldovei.

La nord de aceasta, tot pe direcţia est-vest, se menţinea şi a fost figurată în planul din 1711, vechea biserică sală a sediului ecleziastic şi monahal de la Alba Iulia, înlocuită de construcţia realizată în 1597, în care desigur nu se mai slujea, dar clădirea nu fusese dezafectată încă.

Vă prezentăm mai jos imagini foto-video de la vernisajul exponatului:

[nggallery id=593]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI