„Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană 2020” – o idee construită pe reuşitele administraţiei locale

Ultima săptămână spiritul aşezat al urbei noastre a fost trezit de un nou impuls politic „Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană în 2020″. Trebuie să recunoaştem, o idee nobilă, un resort care ar trebui să transforme omul politic în omul civic, o idee care a suspendat pentru moment un serial nesfârşit de acuze şi bălăcăreli politice şi a trasat se pare primele condiţii ale unui armistiţiu motivat de nobleţea temei. Cât este de îndreptăţită această alunecare a politicului în zona faptelor care vor să schimbe vocaţia unui oraş şi a oamenilor săi va aprecia fiecare dintre dumneavoastră. E de dorit să urmărim pretextele ce i-au smuls pe politicienii locali din ” zona sălbatică” şi i-au transformat peste noapte în oameni cu aplecări culturale. Politicienii liberali au ales să lanseze în spaţiul public o invitaţie la cooperare. Consemnăm alăturat răspunsul primarului Mircea Hava la această iniţiativă. (M.D.)
„Am urmărit cu interes autentic propunerea abordării cu seriozitate şi valoare morală a accederii oraşului nostru la statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2020, pornind de la expunerea de motive a acestei iniţiative şi până la creionarea cadrului necesar atingerii unui astfel de obiectiv. M-a bucurat faptul că în această luptă de a impune exclusiv criterii politice s-a ajuns, sper în mod sincer, la acceptarea noţiuni de consens pe o chestiune de normalitate: afirmarea identităţii viitoare a oraşului nostru. De altfel, trebuie să precizez că este pentru prima oară când, după foarte mult timp şi indignare reţinută, regăsesc în unele medii de informare locală cuvinte ale unor oameni politici care justifică în mod corect şi pozitiv valoarea oraşului nostru prin contribuţia celor ce îl administrează. Cred că orice gest de recunoaştere e un exemplu de fair play, solidaritate, susţinere şi nu face altceva decât să dea mai multă încredere locuitorilor care nu văd astăzi în clasa politica decât un exemplu clar de neconlucrare. Lăsând la o parte aceste aprecieri, doresc să expun motive în plus pentru a înţelege că munca este practic singurul criteriu care poate aduce Alba Iulia acolo unde ne dorim cu toţii.
Alături de colegii mei din primărie am confirmat prin existenţa Planului Integrat de Dezvoltare Urbană că Alba Iulia are o strategie solid motivată, în strânsă legătură cu conservarea patrimoniului istoric şi cultural. Tocmai de aceea astăzi nu aşteptăm miracole ci lucrăm la finalizarea tuturor obiectivelor vaste cuprinse în acest plan. Cu îndrăzneală am reuşit adoptarea unui logo turistic şi a unui brand turistic oficial. Un logo expresiv care are menirea să ne evidenţieze la nivel naţional şi internaţional prin intermediul celei mai prestigioase publicaţii UNESCO, World Heritage. Şi lista atu-urilor de care Alba Iulia se bucură poate continua cu cele 20 de proiecte de regenerare a patrimoniului cultural istoric, un efort investiţional fără precedent la nivel de localitate şi de ţară, susţinut doar din fonduri europene şi guvernamentale. Oraşul acesta are un trecut prea bogat pentru a nu-l orienta spre orizonturi noi. Suntem departe de a anunţa apropierea de un destin împlinit, chiar dacă prin tot ce s-a făcut în ultimii ani am dobândit recunoaşterea şi notorietatea generată de aprecierile nedisimulate ale peste 80 de reprezentanţi de seamă din corpul diplomatic acreditat la Bucureşti printre care nunţiul papal, ambasadorii Marii Britanii, Franţei, Chinei, Canadei, Austriei, Olandei, Norvegiei, Cehiei, etc. (doar în ultimul an).
Iniţierea în viaţa culturală presupune depăşirea unor etape printre care foarte importantă este crearea spaţiilor generoase pentru găzduirea de evenimente. Fapt redat şi prin distincţia pentru excelenţă în punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric decernată la ”Gala 10 pentru România – Transilvania”. Suntem mândri că am creat spaţiile necesare găzduirii unor evenimente de larg interes precum primul Congres Mondial de Turism Rural dar şi ale altor evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Personalităţi din diverse domenii şi-au exprimat aprecierea faţă de ceea ce s-a realizat la Alba Iulia şi aici i-aş aminti pe domnul Koichiro Matsuura, director General la aceea dată al UNESCO (2007), pentru proiectele de valorizare a patrimoniului Cetăţii şi recunoaşterea d-lui Hakan Sandgren, preşedintele Comitetului 1 al Ansamblului Regiunilor Europene (ARE) .
În ultimii ani Alba Iulia se poate lăuda, cu acoperire în fapte, cu: cel mai confortabil, accesibil şi modern sistem de transport public urban din România, 200 milioane de euro atrase în 5 ani din fonduri comunitare, guvernamentale, internaţionale, private, primul oraş din România care a semnat contracte într-un PIDU finanţat prin REGIO – din care două pentru marea infrastructură de turism şi alte patru pentru cea de transport. Alba Iulia este primul oraş din România care a finalizat un proiect european de asigurare a sustenabilităţii energetice din surse alternative pentru clădiri publice… şi lista ar putea continua. Nu am făcut această reamintire decât pentru a arăta că tot ce am realizat împreună, cu şi pentru cetaţenii acestui oraş, deschide noi perspective şi provocări precum cea de capitală culturală. Dreptul de a pretinde acestă poziţie este înainte de toate dreptul cetăţenilor de a spune dacă se regăsesc într-un astfel de proiect. Un gând ce s-a probat şi cu prilejul celei mai mari „îmbrăţişări” a unui oraş, fapt consemnat de Guiness Book, expresia supremă a adeziunii faţă de oraş, un gest simbolic dar care ar cântări enorm în evaluarea pentru titlul de Capitală Culturală.
A pune problema ar trebui să oblige şi la găsirea soluţiei. Nu e destul să defilăm cu iniţiative care încep ca nişte mari promisiuni dar care se sfârşesc fie în uitare (un caz bun) fie, mai grav cu dezamăgire. Aşa ceva nu ne califică şi nici nu ne consolidează ca oameni politici. Municipalitatea, alături de parteneri şi colaboratori, este pregătită să se alăture acestui demers prin noi proiecte care să ofere celor ce decid şansa unui oraş de a deveni capitală culturală şi mai multe motive pentru un verdict pozitiv. Noua autogară a oraşului, modernizarea Gării oraşului – platforma călători, informatizare, e-ticketing, amfiteatrul Roman din Traseul sudic al Cetăţii, amenajarea zonei de agrement Mamut – Parcul Dendrologic, modernizarea Caselor de Cultură a Studenţilor şi Sindicatelor, a Teatrului Prichindel şi a altor instituţii de cultură, creşterea calităţii şi notorietăţii festivalului de teatru sau a celui de folk sunt câteva dintre acţiunile certe care credem ne-ar ajuta să devenim eligibili. În plus, vom iniţia dialoguri concrete cu personalităţi marcante ale vieţii culturale naţionale, de la preşedintele Uniunii Scriitorilor la directori de teatre naţionale de anvergură, personalităţi din publicitate şi mulţi alţii în aşa fel încât să testăm posibiltatea ca Alba Iulia să devină capitală culturală.
În final doresc să îi asigur pe iniţiatorii acestui demers că sunt adeptul unei astfel de idei pe care voi încerca să o deschid către comunitate în mod activ prin toate proiectele noastre, atâta timp cât ea nu se va dilua doar în sloganuri şi forme fără fond. Consider că oferta iniţială a domnului Florin Roman şi anume de a desemna responsabili pentru a se retrage apoi în postura de spectator, după cum a pomenit, nu este expresia stăruinţei. Albaiulienii doresc consecvenţă. Nu aş vrea să ajungem la punctul în care să ne legăm cu jurământ pentru ca mai apoi să numărăm cine a mai rămas.”
Mircea HAVA – primar

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI