Note de lectură: Memoria Blajului

Sunt oameni pentru care memoria intelectuală se întâlneşte într-un mod fericit cu memoria afectivă a locurilor în care vieţuiesc. Când prima înaintează în desăvârşirea şi împlinirea de-o viaţă  a acestor lucrători ai spiritului, cea de a doua vine să confirme că rodul primei înnobilează cu suflet şi pasiune ceea ce locul le-a dat.

Blajul, ca spaţiu intelectual şi afectiv al locuirii, a constituit pentru Ana şi Arcadie Hinescu totuna cu spiritul culturii nobile şi alese, capabil să deschidă cartea memoriei intelectual-afective. Căci memoria spirituală a Blajului nu trăieşte doar prin oamenii care, cândva i-au dat lustru cultural, ci şi prin cei care, cu neostoită osârdie şi pasiune, au renunţat la ei înşişi pentru a strânge aceste tezaur naţional în lada de zestre a istoriei culturale a Blajului.

Poate de aceea, proiectul ambiţios început în 2004, îşi lua drept ţintă „oameni de ieri şi de azi ai Blajului”, într-un dicţionar al personalităţilor blăjene, acoperitor pentru ce a însemnat în istoria neamului acest centru de românism autentic. Grija şi pasiunea unui bucovinean, în-blăjenit prin destin uman şi cultural cu bogăţia spirituală a locurilor de la întretăierea Târnavelor, profesorul de pioasă amintire, Arcadie Hinescu, secondat de o harnică şi spornică roditoare în valorificarea documentară a valorilor bibliotecii municipale, profesoara Ana Hinescu, cei doi au realizat pentru memoria deschisă o carte-tezaur a tot ce a însemnat cetatea culturală şi istorică a Blajului. Volumul Oameni de ieri şi de azi ai Blajului, apărut cu prilejul împlinirii a 275 de ani de la temelia spirituală pusă de Inochentie Micu-Klein aici, continuă şi îmbogăţeşte proiecte mai vechi începute de Ioan Raţiu în 1911 şi Nicolae Comşa în 1943.

Faţă de ediţia din 2004, volumul recent nu înseamnă doar un salt cantitativ, în ce priveşte materialul prelucrat, ci propune şi o deschidere amplă, în regim calitativ. În primul rând, a lărgit aria de investigare tematică, de la artă şi literatură, la inginerie şi profesorat misionar, de la politică la teologie, de la ştiinţe exacte la cele de medicină şi filosofie. Apoi a făcut o punte de legătură fertilă între generaţiile vechi, care au dat lumină şi strălucire şcolilor Blajului, la cele mai noi, chiar de ultimă actualitate, care sunt în plină afirmare şi care pun tot atâtea pietre de hotar zidirii culturale a locului.

Astfel baza edificiului, pus cândva de Micu Klein, Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Petru Maior şi atâţia alţii, pune legături de durată prin personalităţile de azi,  Horea Cucerzan, Ion Buzaşi, Cornel Tatai–Baltă, Alexandru Crişan, Alina Moldovan şi lista poate continua.

Structura fiecărei fişe de dicţionar acoperă în bună parte, partea de contribuţie a personalităţii, cu un punct în formarea şi afirmarea personală (studii, activitate), şi celălalt capăt în recunoaşterea prestigiului (referinţe, premii, distincţii). Aşa se face că cititorul deschide cartea cu siguranţa că găseşte aici imaginea-efigie a personalităţilor deopotrivă blăjene şi naţionale. Imaginea completă a datelor din dicţionar a rezultat şi din multiplicarea criteriilor de înregistrare a fişelor de dicţionar, în sensul că faţă de proiectele anterioare, noul volum s-a îmbogăţit cu nume de rezonanţă pentru istoria culturală a oraşului. Sunt inventariaţi aici oameni născuţi/decedaţi în Blaj ori împrejurimi, apoi funcţionează criteriul formaţiei intelectuale, oameni trecuţi prin şcolile Blajului, ca şi inventarul profesorilor care i-au format aici.

Nu în ultimul rând, imaginea-oglindă a personalităţilor care au scris despre Blaj ori şi-au intersectat, în vreun fel, destinul şi profilul intelectual şi uman cu cel al Blajului. Aceste criterii mult mai flexibile au încurajat autorii dicţionarului să insereze în noul volum nu doar scriitori de marcă ai literaturii române (Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, Ştefan Luca,Ion Brad, Dumitru Mircea, Aurel Gurghianu etc), ci şi mari teologi şi profesori (Al. Gramma, Aron Pumnul, Timotei Cipariu, Tit-Liviu Chinezu,Iuliu Hossu, Octavian Bîrlea, Zenovie Pâclişanu, Ion Bianu, Iuliu Haţieganu, Augustin Bunea şi alţii), până la istorici, geografi, biologi (Ion Breazu, Alexandru Borza, Ioan Chindriş,Ştefan Manciulea, Ambrosiu Cheţianu).

Să amintim că acest dicţionar este şi o probă că istoria şi cultura naţională a trecut prin destinul şcolii blăjene, ceea ce-i sporeşte importanţa de document pentru orice cercetător interesat de aprofundarea mişcărilor de idei între diversele zone ale ţării. Dacă e să amintim contribuţia Liceului de fete şi băieţi „Sfântul Vasile cel Mare”, a liceului comercial sau a şcolii pedagogice ori a Academiei teologice, atunci personalităţi naţionale datorează Blajului formaţia lor profesională, de la episcopii noştri Inochentie Micu Klein, Alexandru Rusu, Alexandru Nicolescu, Ioan Suciu,  la scriitori precum Nicolae Balotă, Dumitru Mircea, Negoiţă Irimie, la medici de prestigiu precum Iuliu Haţieganu, ori universitari precum Vistian Goia, Ştefan Paşca, geograful Ştefan Manciulea.

Acoperitor în ce priveşte zona tematică şi oferind o imagine totală şi globală a contribuţiilor personalităţilor la istoria, ştiinţa, arta, cultura şi literatura Blajului, cu deschidere spre spaţiul naţional şi universal, dicţionarul „Hinescu” este, practic, o carte-document, care poate sta temei pentru orice cercetare monografică individuală a fiecăruia inventariat aici. Apreciem responsabilitatea actului cultural şi comemorativ al Anei Hinescu, care  a împlinit astfel şi un gest de ducere la capăt a proiectului la care Arcadie Hinescu a visat o viaţă, până la tragica sa dispariţie.

Pentru o posibilă şi neştiută reeditare a acestui dicţionar, sugerăm o echilibrare mai ponderată a spaţiului rezervat unor personalităţi, între cele două mari perioade, cea veche dinainte de 1900 şi cea contemporană; simţul valorii sporeşte dacă punem un accent suplimentar întemeietorilor şi ponderăm entuziasmul mai tinerilor, mulţi în plină afirmare.

Prof. univ. dr. Cornel MUNTEANU, Baia Mare, Maramureş

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI