„Zilele Lemnarilor” de la Horea, cea mai mare serbare moţească din Alba

La sfârşitul săptămânii trecute, la Horea şi Mătişeşti s-a desfăşurat cea de-a XVI-a ediţie a „Zilelor Lemnarului”, manifestare de tradiţie în care moţii din Apuseni îşi arată priceperea în cioplitul lemnului, dar se şi distrează. După ce sâmbătă, 20 august, au fost inaugurate un bloc ANL cu 12 apartamente, dispensarul şi şcoala, după-amiaza a continuat cu activităţi sportive, iar seara tinerii s-au distrat la discoteca în aer liber, spărgând gaşca abia spre dimineaţă. Nu au lipsit nici focurile de artificii care au brăzdat cerul senin şi înstelat al Apusenilor. Gazde ospitaliere au fost şi de această dată primarul Marin Nicola, viceprimarul Ioan Trif şi secretarul Ioan Mateş, cărora li s-a alăturat, ca de obicei, deputatul Corneliu Olar, practic iniţiatorul acestei acţiuni de suflet a moţilor.
Duminică dimineaţa, centrul de greutate al manifestărilor s-a mutat la Mătişeşti, unde doritorii s-au putut deplasa pe drumul asfaltat încă de acum doi ani. Dumnezeu a ţinut cu moţii, astfel că vremea frumoasă şi călduroasă a adunat lângă aburii fierbinţi ai balmoşului moţesc peste 7.000 de participanţi, de la sugari la moşi în cârje, atât moţi din Horea, Albac şi alte localităţi de pe Văile Arieşului, cât şi oaspeţi. Am văzut turişti veniţi la sărbătoarea moţilor cu maşini înmatriculate în judeţe precum Cluj, Bihor, Maramureş, Hunedoara, Sibiu, Bucureşti, Timiş, Ialomiţa, Vâlcea, Dâmboviţa, Ilfov şi chiar din Ungaria şi Germania, astfel că întreaga coloană de autovehicule parcate a ajuns la 3 – 4 kilometri. Pe lângă balmoş, harnicele gospodine din Horea, în frunte cu primăriţa Sanda Nicola, au întins o masă pentru toţi doritorii, nelipsind gustoasele sărmăluţe cu „groscior” (smântână), preparatele din brânză şi carne, dar şi prăjiturile „de casă”.
l”Târgul Lemnarilor” – prilej de distracţie dar şi de cumpărături pentru moţi
Ca în fiecare an, au fost amenajate expoziţii cu vânzare de produse meşteşugăreşti tradiţionale: ţesături de diverse dimensiuni şi culori (costume populare, feţe de masă, prosoape, traistuţe mari şi mici etc) din lemn de diferite mărimi (butoaie, ciubere, doniţe, fluiere, tulnice, tacâmuri, tăvi cu sticlă şi pahare, furci etc). Ocolul Silvic Horea – Apuseni a amenajat o expoziţie cu ciuperci, siropuri şi dulceţuri din afine, zmeură, mure, precum şi fructe de pădure oferite pentru degustare. Poate că ar fi bine ca pe viitor aceste produse să existe şi de vânzare, mulţi vizitatori exprimându-şi dorinţa de a achiziţiona fructe de pădure, siropuri şi dulceaţă. Direcţia Silvică Alba a expus jardiniere şi aranjamene pentru curte şi grădină, precum şi puieţi de conifere de specii variate. Pe lângă aceste expoziţii, manifestarea a fost un adevărat târg, cu standuri de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şi jucării, harnaşamente pentru cai, precum şi tarabe cu mici, preparate din carne la grătar, bere, vată de zahăr, turtă dulce şi băuturi răcoritoare. Printre vizitatori s-a aflat şi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care a fost însoţit de o numeroasă delegaţie din care a făcut parte şi Ioan Stanciu, directorul Direcţiei Agricole. Apoi, moţii şi-au arătat măiestria în prelucrarea lemnului pe pajiştea din spatele Căsoaiei Lemnarilor din Mătişeşti, locul tradiţional de desfăşurare a concursului de cioplit, printre concurenţi numărându-se chiar şi bătrâni de 60 – 65 de ani. A urmat o frumoasă paradă a portului popular deschisă de cântecul tulnicăreselor din Avram Iancu şi pusă la punct de Consiliul Judeţean Alba, dirijată la faţa locului de Gicu Nedea. Au defilat prin faţa publicului foarte numeros călăreţi purtând steagurile României, Uniunii Europene şi Consiliului Judeţean, căruţe cu tineri şi tinere cu costume naţionale, taraful „Moţul” din Horea, în frunte cu directorul Căminului Cultural Horea, dansatorii populari din Bucium, numeroasa formaţie artistică din Albac, având printre componenţi şi copilaşi de 5 – 6 anişori, aplaudaţi frenetic de asistenţă, formaţia „Doina Arieşului”, cu saxofonişti şi fluieraşi şi din rândul elevilor, dansatorii din Bucerdea Vinoasă şi „Cununa Şardului”, din comuna Ighiu, ansamblul 60 plus, din Alba Iulia, precum şi dansatorii din Dipşa. Cu toţii au fost urmăriţi cu admiraţie de oficialităţile prezente la Horea. Alături de primarul Marin Nicola, pe scenă au urcat ministrul Valeriu Tabără, secretarul de stat al MECTS, Oana Badea, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ioan Pantilimon, senatorul Alexandru Pereş, deputatul Corneliu Olar, prefectul Ştean Bardan şi subprefectul Raul Tudoraşcu, consilierul judeţean Ionuţ Fulea, primarul albaiulian Mircea Hava, rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Achim Moise, precum şi primari şi viceprimari din Abrud, Albac, Bucium, Huedin. Au adresat câteva cuvinte ministrul Valeriu Tabără, care le-a spus moţilor să aprecieze patriomoniul cultural pe care-l au şi terenurile agricole pe care le deţin, deputatul Corneliu Olar, care a reamintit horenilor investiţiile finalizate sau aflate în curs de realizare cu sprijinul echipei de la guvernare, precum şi directorul Ioan Pantilimon, cel care ulterior a promis că va mai asigura asfaltarea a 2 km de drum.

lInterpreţii cântecului „Puşcă şi cureaua lată”, „în carne şi oase” lângă horeni
După cuvintele oficialităţilor, horenii au asistat la un spectacol folcloric deosebit prezentat de Angela Chelaru, în deschidere evoluând dansatorii şi soliştii Ansamblului folcloric al judeţului Alba: Maria Filimon, Dorina Nariţa, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ şi Cătălin Haşa. Apoi, în acompaniamentul tarafului „Moţul”, au urcat pe scenă în ovaţiile publicului Valeria şi Traian Ilea, care au intepretat cântece care le-au mers la suflet moţilor, capul de afiş fiind, aşa cum era de aşteptat, melodia de mare succes „Puşcă şi cureaua lată!”. În program s-au mai aflat evoluţiile următorilor artişti, la fel de apreciaţi: Marius Ciprian Pop, Mirela Mănescu, Ancuţa Matei, ansamblul „Doina Arieşului”, dansatorii bistriţeni din Dipşa, precum şi alţi solişti şi dansatori locali, urmate de o horă moţească. A fost o ediţie reuşită a „Zilelor Lemnarului”, iar horenii deja o aşteaptă pe următoarea. De aceea, merită felicitaţi organizatorii evenimentului: Primăria şi Consiliul Local Horea, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Instituţia Prefectului, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”.

 

 

Câştigătorii concursului „Cel mai bun lemnar – ediţia a XVI-a

 

lCIOPLIT CU SECUREA:
Locul I – Alex Mariş – Mărişel; locul II – Ioan Trifa – Vadu Moţilor; locul III – Nicolae Toader – Albac.
lCREPAT CU CUSTURA:
Locul I – echipa comunei Vadu Moţilor formată din Flavius Trifa, Nicolae Potinteu şi Ioan Trifa; locul II – echipa comunei Albac formată din Nicolae Toader, Cornel Toader şi Ilarie Costea.
lÎNCHEIETORI ÎN LEMN:
Locul I – echipa comunei Albac formată din Nicolae Toader şi Cornel Toader; locu II – echipa formată din Marin Dobra şi Paşca Iosif, precum şi echipa formată din Flavius Trifa şi Nicolae Potinteu (Vadu Moţilor);
lTĂIAT CU FIERĂSTRĂUL:
Locul I – echipa comunei Vadu Moţilor formată din Ioan Trifa şi Flavius Trifa; locul II – echipa comunei Mărişel formată din Alex Mariş şi Raul Mariş; locul III – echipa comunei Horea formată din Gheorghe Todea şi Iulian Costea.
lARUNCAREA CU SECUREA:
Locul I – Iosif Mateş – Mătişeşti – Horea; locul II – Ioan Trifa – Vadu Moţilor; locul III – Casian Mateş – Trifeşti – Horea.
lARUNCAREA CU ŢAPINUL:
Locul I – Dumitru Neag – Trifeşti – Horea.
lCĂŢĂRARE:
Locul I – Cosmin Mateş – Trifeşti – Horea; locul II – Ioan Trifa – Vadu Moţilor.
lRIDICATUL BUŞTENILOR:
Locul I – Gheorghe Trif – Trifeşti – Horea.
MEŞTERI POPULARI:
Au fost prezenţi la Târgul lemnarilor de la Horea – Mătişeşti şi au primit fiecare câte o diplomă pentru încurajarea promovăriii tradiţiilor şi meşteşugurilor moţeşti următorii: Gligor Nicodim – Vidra, Lucian Costea – Horea, Nicolae Belei – Avram Iancu, Aurel Mocan – Arieşeni, Traian Mocan – Arieşeni, Ana Gligor – Arieşeni, Maria Popa – Câmpeni, Emil Roşca – Lupşa, Viorica Bota – Câmpeni, Paraschiva şi Rovin Petruse – Arieşeni, Viorel Gligor – Arieşeni, Nicolae Belei – Arieşeni, Traian Bădău – Avram Iancu, Radu Cristea – Hălmagiu, Rafila Fiţ – Avram Iancu, Ioan Pogan – Avram Iancu, Cuza Alexandru Perţa – Târgu Lăpuş, Elvira Gavriş – sat Bedeciu, judeţul Cluj, Teofil Câra – Poiana Vadului, Nicodim Cârja – Poiana Vadului, Ioan Bădău – Arieşeni, Gheorghe Cândea – Arieşeni, Viorel Pantea – Arieşeni şi Nicolae Bec – Vidra.
Organizatorulul acestor frumoase şi spectaculoase concursuri moţeşti a fost şi de această dată inimosul şi neobositul dascăl din Trifeşti – Horea, Viorel Neag.
Grupaj realizat de Robert GHERGU şi Tinu MATEŞ

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---