Puţini contribuabili, mulţi beneficiari

Problemele cu care se confruntă sistemul sanitar de la noi nu au fost şi nu sunt o noutate nici pentru cei din fruntea ţării şi nici pentru noi, contribuabilii. Ştim că Sănătatea e subfinanţată şi că banii oricum puţini sunt cheltuiţi nejustificat, ştim că medicamentele compensate şi gratuite trebuie să le luăm la începutul lunii pentru că mai apoi se termină fondurile alocate, lucru care este valabil şi pentru analize. Ştim că ne pleacă medicii şi asistentele medicale, ştim că cei care rămân totuşi aşteaptă „ceva” de la noi. În fiecare lună ne plătim contribuţiile la fondul de sănătate, însă dacă e să ne tratăm ne gândim de două ori dacă să mergem la spital sau dacă să alegem mai bine cabinetele private. Cât de dur trebuie să fie „tratamentul” pentru a pune Sănătatea pe picioare şi dacă acest lucru e posibil… cine ştie. Toţi cei de sus spun că soluţii există. Printre posibilele rezolvări s-ar număra, spun specialiştii, punerea sub control a cheltuielilor din sistem, atragerea de fonduri europene, majorarea contribuţiilor de sănătate, crearea de parteneriate public-private. De la a zice şi până la a face se pare însă că pasul e tare mare… Noi aşteptăm.
Şi la noi în judeţ numărul celor care contribuie la Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este cu mult mai mic faţă de cei care beneficiază. Astfel în Alba, la 30 iunie 2011, 144.251 de cetăţeni sunt asiguraţi plătitori la FNUASS, iar asiguraţii fără plata contribuţiei sau cu plata contribuţiei din alte surse ale statului sunt 155.024.

Pe categorii plătitorii sunt împărţiţi astfel: salariaţi – 79.525; pensionari cu venituri mai mari de 740 lei – 44.932; liber profesionişti – 9.147; agricultori – 72; venituri din chirii – 33; alte venituri impozabile – 59; facultativ – 15; persoane fără venit – 2.134; persoane cu handicap care au şi alte venituri – 8.334. Asiguraţii fără plata contribuţiei sau cu plata contribuţiei din alte surse ale statului se împart astfel: elevi/studenţi cu vârste între 18 şi 26 de ani – 5.727; persoane cu handicap care nu realizează alte venituri – 6.368; minori – 67.163; şomeri – 6.319; persoane aflate în concediul pentru îngrijirea copilului – 3.809; ajutor social – 4.645; pensionari cu venituri mai mici de 740 de lei – 47.834; persoane co-asigurate – 13.159. Trebuie menţionat că populaţia judeţului Alba se ridică la 376.747 de locuitori.
Pentru a avea o imagine mai bună asupra modului în care sunt cheltuiţi banii în sistemul de sănătate este necesar să avem o imagine mai bună asupra numărului de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Alba, astfel că ne-am adresat preşedintelui – director general ec. Gheorghe Ştef. Am luat ca referinţă luna iunie 2011. Conform informaţiilor primite, în cea de a şasea lună a acestui an, la FNUASS în judeţul nostru pe tipuri de contribuabili, s-a încasat suma de 5.191.344 lei: salariaţi – 4.571.510 lei; agricultori – 276 lei; liberi profesionişti – 535.902 lei; alte venituri – 2.433 lei; venituri din chirii – 5.783 lei; asiguraţi facultativ – 572 lei; persoane fără venit – 74.868 lei. O mică „radiografie” a banilor decontaţi de CAS Alba pentru serviciile medicale, ne-a fost făcută de cel aflat la fruntea instituţiei. „În judeţul Alba în luna iunie 2011, s-au înregistrat un număr de 6.635 de internări în cadrul unităţilor sanitare cu paturi, valoarea serviciilor medicale acordate în aceste unităţi decontate de CAS Alba ridicându-se la suma de 7.854.180 lei doar pentru această lună iunie. În cazul medicinei primare, în perioada de referinţă, cei 219 medici de familie aflaţi în relaţii contractuale cu noi au acordat 85.263 de consultaţii pacienţilor lor, cheltuielile cu asistenţa medicală primară pentru această lună ridicându-se la 1.774.650 lei. În ceea ce priveşte asistenţa medicală pentru specialităţi paraclinice, un număr de 5.478 de pacienţi au fost consultaţi în iunie a.c., suma decontată de casa de asigurări fiind de 181.080 lei. În cazul specialităţilor clinice, în aceeaşi lună s-au raportat un număr de 11.839 de servicii acordate pacienţilor în valoare de 291.260 lei. Pentru asistenţa medicală stomatologică, medicii stomatologi aflaţi în relaţie contractuală cu CAS Alba, au efectuat un număr de 3981 de servicii medicale, beneficiind de acestea 3.558 de pacienţi cu vârste sub 18 ani şi 209 pacienţi peste 18 ani, la care se adaugă pacienţii care au primit servicii medicale stomatologice de urgenţă indiferent de vârstă. Cheltuielile cu asistenţa medicală stomatologică acordată în luna iunie 2011 s-au ridicat la 63.230 lei În privinţa asistenţei medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii, în iunie 2011, în Alba, s-au acordat 2094 de servicii medicale de acest gen, suma decontată fiind de 131.950 lei. Astfel, un simplu calcul ne arată că pentru luna iunie 2011, cheltuielile cu aceste tipuri de servicii medicale au totalizat 10.296.350 lei, adică peste 100 de miliarde de lei vechi, ceea ce reprezintă dublul sumelor încasate prin contribuţie efectivă din partea persoanelor asigurate în aceeaşi lună. Trebuie menţionat că în această sumă nu se regăsesc şi cheltuielile cu medicamentele gratuite şi compensate, adică 6.189.969,67 lei în luna în cauză, cheltuielile pentru programele naţionale de sănătate, pentru dispozitive medicale şamd. După cum se vede, balanţa înclină mult spre cheltuieli, ceea ce duce la dezechilibre în sistemul sanitar, care se regăsesc în epuizarea rapidă a fondurilor existente şi dificultatea de găsire a unor resurse suplimentare. Se doresc servicii medicale de performanţă la preţuri minime, ceea ce nu este posibil. Pe lângă un management bun al resurselor financiare este nevoie să se găsească soluţii pentru aducerea de fonduri la buget. În condiţiile în care sănătatea costă, dar nu toată lumea plăteşte sau e dispusă să plătească este foarte dificil să avem un sistem de sănătate performant”, a menţionat ec. Gheorghe Ştef.
E clar aşadar că sistemul de sănătate de la noi este sărac nu doar pentru că beneficiază de fonduri reduse, ci şi din cauza discordanţei dintre numărul de asiguraţi şi cel al persoanelor care plătesc contribuţii, a scurgerilor de fonduri din spitale sau a ineficienţei administrative. Soluţii există aşa cum bine au spus-o inclusiv cei care se află sau s-au aflat de-a lungul timpului în fruntea Ministerului Sănătăţii, însă cine să le implementeze?! (L.I.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI