Badea Cârţan comemorat de albaiulieni

Începând cu 7 august 2002 comemorarea lui Gheorghe Cârţan a devenit o tradiţie pentru românii din Alba Iulia. Gheorghe Cârţan s-a născut la 24.I.1849 în Oprea Cârţişoara din Făgăraş. Venea pe lume un luptător, fără seamăn, care să înlocuiască pe cei 10,000 de luptători romîni căzuţi în luptele cu asupritorii şi a celor 30.000 de copii, femei şi bătrâni ucişi în revoluţie pentru vina că erau români. Românii ardeleni pierdeau în revoluţia de la 1848-1849, 40.000 de oameni. Luptele şi jertfele s-au dovedit inutile.
Anul 1867 avea să aducă o eră a calvarului pentru românii ardeleni. Atunci Viena a făcut Transilvania cadou Budapestei. Noul stăpân a recurs la cele mai draconice măsuri antiromâneşti. Erau arestaţi, bătuţi, amendaţi şi închişi toţi românii care îndrăzneau să poarte tricolorul românesc, să cânte „Deşteaptă-te Române”. Autorii „Memorandumului” au fost judecaţi, condamnaţi şi închişi în 1894 pentru vina de a cere pe cale paşnică drepturi pentru români. La procesul memorandiştilor de la Cluj a participat şi Badea Cârţan alături de mulţi români. Neînfricatul Gheorghe Cârţan îi vizita pe memorandiştii închişi. Atunci când nu era lăsat să-i viziteze le cânta din fluier în jurul închisorii. Budapesta a luat şi măsuri de interzicere a tuturor cărţilor scrise în limba română care erau considerate periculoase. Pentru că Badea Cârţan sfida autorităţile maghiare şi îndrăznea să aducă din România trecând Carpaţii prin „Vama Cucului”, carte românească, acestea au recurs la represalii. A fost arestat, bătut, amendat şi închis pentru vina că a adus şi difuzat în şcoli şi biblioteci cărţi şi alte publicaţii româneşti.
În această epocă s-a întâmplat şi un fapt unic în relaţiile diplomatice. În 1897, regele Carol I al României îl decorează cu „Coroana României” pe Jezensky Şandor reprezentant al Ministerului Instrucţiunii Publice din Ungaria. Ungurii au răspuns la aceasta prin confiscarea şi arderea celor 76.621 de tipărituri româneşti, cărate în spate de Badea Cârţan. Josnicia autorităţilor maghiare a culminat cu obligarea lui Cârţan să asiste în Braşov la vâlvătaia flăcărilor care mistuiau printre altele şi cărţile scrise de regina României, Carmen Sylva şi dăruite personal lui Badea Cârţan.
La cei 100 de ani de când se odihneşte Badea Cârţan la Sinaia îi asigurăm sufletul că nu-l uităm.
prof. Ilie FURDUIU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---