Peşteri din Apuseni explorate în prima tabără de vară a Asociaţiei Speologice „Sfinx” Gârda
În perioada 8 – 18 iulie a avut loc în Munţii Apuseni, în Gârda şi împrejurimi, prima tabără de vară a Asociaţiei Speologice „Sfinx”. Scopul taberei a fost explorarea de noi spaţii în peşteri cunoscute, identificarea unor noi continuări în peşteri, documentarea şi cartarea acestora. Activităţile din peşterile din Parcul Natural Apuseni au fost realizate în baza avizului obţinut de la administraţia acestuia, de la Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române şi a Institutului de Speologie Emil Racoviţă, şi a fost anunţat şi Serviciul Salvamont Alba. „În cadrul taberei au fost identificate 4 hornuri (de circa 40 metri înălţime) şi s-a început escalada până la cota de +20 metri a unuia din acestea, în Peştera din Peretele Darninii, care are 5645 metri lungime, şi are pasaje verticale. Parcurgerea peşterii este dificilă, şi din acest motiv depăşirea unor obstacole precum hornuri, care se escaladează cu dificultate, spre deosebire de traseele alpine, se face cu greutate – tura a durat circa 10 ore. În peşterile Belej şi Balanţa s-au explorat nivele inferioare şi au fost identificate prin parcurgere prin pădure 2 posibile intrări strâmte, în cavităţi noi (încă neexplorate). De asemenea au fost găsite noi posibile continuări în nivelul activ (inundat) într-o peşteră nouă”, a explicat Christian Ciubotărescu, preşedintele Asociaţiei Speologice „Sfinx” Gârda. El a spus că, în următoarea tabără, explorările şi cartarea peşterilor spaţiilor nou descoperite vor continua pentru a le putea face publice. „Parcurgerea peşterilor neamenajate implică mers pe suprafeţe denivelate, târăşuri şi, uneori, trecerea unor sectoare echipate cu corzi. Speologii sunt supuşi unor riscuri de accidentare prin natura porţiunilor de peşteră pe care le parcurg. În unele peşteri neamenajate pot avea loc prăbuşiri de blocuri, creşteri ale debitelor de apă, în aşa fel încât să se inunde galerii etc, de aceea pentru practicarea speologiei este necesară o pregătire îndelungată, precum şi avizul Serviciului Salvamont – Salvaspeo din zona respectivă”, a completat Ciubotărescu. (I.P.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
![](https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2023/12/ziarulunirea.jpg)
Știri recente din categoria Societate
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București, România – d. 4 aprilie 1942, București, România) a fost un istoric literar, membru corespondent al Academiei Române din 1921, bibliograf, profesor de limba română și limba latină și autorul unor manuale […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie 2024. Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Prooroc Ilie
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi, căruţaşul cerului care fulgeră şi trăzneşte
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Mesaje de SFANTUL Ilie 2024. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Mesaje cu URARI de ”La mulți ani” de Sfântul Ilie 2024. Felicitări și idei de mesaje pentru sărbătoriți
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Cui îi spunem „La mulţi ani” de Sfântul Ilie 2024. Ce nume se sărbătoresc pe 20 iulie
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Cine a fost Sfântul Ilie, cel care aduce ploaia și umblă pe cer într-un car de foc. Tradiții și obiceiuri de 20 iulie