ȘTIREA TA: Despre groapa de la ”Plus” şi despre lacurile din Ocna Mureș
Reprezentanții Primăriei Ocna Mureș răspund întrebărilor puse de localnici privitor la amenajarea zonei centrale a orașului, mai precis a zonei unde, în urmă cu aproape doi ani, a avut loc surparea terenului pe care a fost construit supermarketul ”Plus”:
”Una din problemele care ne doare cel mai mult e groapa de la Plus. Groapă care a apărut aşa cum ştim cu toţii şi care din păcate este un simbol negativ al oraşului. Oricine vorbeşte de Ocna Mureş vorbeşte invariabil de groapa asta, cine vine la noi în oraş primul lucru pe care vrea să-l vadă sunt urmele dezastrului din 2010. Groapa de la Plus a devenit un simbol, din păcate unul negativ, al oraşului.
Există foarte multe păreri şi soluţii mai mult sau mai puţin viabile, mai mult sau mai puţin realiste. Dacă nu ar fi extrem de costisitoare oricare din ele, dacă aplicarea lor nu ar afecta zona de lângă groapă, am putea să le aplicăm pe rând şi până la urmă ceva tot va fi bine.
Una din soluţii ar fi să o umplem cu pământ sau cu deşeuri din halde şi s-ar părea că am rezolvat problema. Din păcate nu e aşa de simplu. Se pare că fundul de acum al gropii e unul fals. Incărcând groapa nu facem decât să acumulăm presiune suplimentară pe acest fund şi acesta să se prăbuşească în continuare, apărând din nou groapă. Când şi cum se va întâmpla din nou nimeni nu poate spune, iar pericolul unei noi surpări este constant şi permanent dacă aplicăm această metodă. Şi mai ales nu putem estima efectul unei noi prăbuşiri în zonă. Recomandarea celor care au făcut şi fac în continuare studiile şi observaţiile asupra întregii zone acoperite de lacuri este de a lăsa deocamdată deschisă această groapă pentru a putea previziona la un moment dat evoluţia fenomenului şi înlăturarea lui.
Mai ştim că toate lacurile sunt legate între ele (mai puţin celebra groapă) şi că orice cantitate de apă dulce care intră şi stagnează în bălţi este periculoasă pentru că nu face decât să dizolve sarea din adânc în moduri care nu pot fi bănuite. E destul să ne amintim de vremea anilor ’80 când o minte „luminată” s-a gândit că e bine să scoată apa sărată din lacuri şi să o înlocuiască cu apă dulce, pentru a mări capacitatea de producţie a nu ştiu cărei întreprinderi de prin oraş. Asta după ce prin anii ’50 aceeaşi întreprindere a băgat în lacuri saramura produsă timp de 2 ani tocmai pentru a stabiliza eroziunea în muntele de sare.
Din fericire acum salinitatea apelor din lacuri creşte, s-a ajuns până la 307 grame pe un litru de apă. Asta se datorează şi secetei prelungite pe doi ani de zile, iar apele pânzei freatice, din acelaşi motiv, au devenit şi ele sărate, foarte sărate. Aşa că chiar şi intrarea lor în lacuri nu afectează semnificativ salinitatea şi stabilitatea malurilor şi galeriilor din adâncuri. Cu atât mai mult cu cât punctele de intrare a apelor din pânza freatică sunt destul de sus şi se ridică imediat la suprafaţă datorită diferenţei de densitate, fără să afecteze galeriile scufundate. Apele care vin de pe deal spre groapă prin pânza freatică se despart în două sub pământ şi din fericire ocolesc lacurile. De aceea apele sunt aşa scăzute, pentru că bălţile nu sunt alimentate cu apă dulce. Şi asta e bine, e foarte bine.
Una peste alta se pare că acum putem vorbi de o stabilitate a solului mai mare decât în alte vremuri. Şi acum măcar se ţine cont de rezultatele unor prospectiuni geologice, de evoluţiile pe care le constată acestea. Nu o mai comitem după ureche sau după ce ni se pare bine sau nu.
Să sperăm că stabilitatea va dura în timp şi vom scăpa de frica unor noi dezastre precum cel cu groapa de la Plus. Că în sfârşit vom şti exact ce e sigur şi ce nu cu solul oraşului, unde se poate construi sigur şi unde nu.
Din păcate celebra groapă va mai rămâne un timp oarecare aşa cum e acum dar cu speranţa că vom găsi o soluţie pentru a scăpa de ea. Acum e cu nivelul apei la aproape un metru peste nivelul apei din celelalte lacuri. Dar nu ne deranjează, apa nu are ce dizolva aici. Şi asta e iarăşi o veste bună.
Motive de îngrijorare nu sunt, putem fi optimişti. Să sperăm că eforturile celor care acum fac studiile geologice şi forajele se vor finaliza şi cu o soluţie pentru ca groapa de la Plus să devină doar o amintire neplăcută.
Poate un parc mic şi cochet, cine ştie…”. (Iulian OLARIU, purtător de cuvânt al Primăriei Ocna Mureș).
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi
18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi Anual, la data de 18 decembrie este celebrată Ziua minorităților naționale din România. În anul 1992, la această dată, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 4 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor
-
Actualitateacum o zi
18 decembrie: Sfântul Daniil Sihastrul, sărbătoare cu cruce albastră în calendarul ortodox. Ce înseamnă și ce nu ai voie să faci