La un secol de la Marea Unire , Alba Iulia îşi doreşte un Monument al Unităţii Naţionale

„Netrebnici am fi dacă noi, care în fiecare zi călcăm pământul sfânt al neamului nostru n-am da odihnă aici eroilor care au murit privind crestele Carpaţilor”

La Prefectura Alba s-au reluat ieri, 26 iunie 2012, discuţiile privind crearea şi amplasarea unui Monument al Unităţii Naţionale. Dacă am fi să privim în urmă, izvoarele istorice ne arată că aceste discuţii se poartă de vreun secol. Cam de prin 1919. O spune mai clar prof. Ioan Pleşa, vicepreşedintele Fundaţiei „Alba Iulia 1918 – pentru unitatea şi integritatea României”: „Este de prisos să mai amintesc aici ce a însemnat pentru românii de pretutindeni marea înfăptuire din anul 1918 – refacerea statului lor etnic – după atâtea secole de amare suferinţe şi lupte duse de strămoşii noştri. De îndată ce manifestările de bucurie şi entuziasm
s-au mai domolit, ei şi-au dat seama că trebuie să pună umărul la consolidarea şi dezvoltarea României Mari. Au apărut astfel iniţiative lăudabile menite să înlăture o seamă dintre restricţiile samavolnice ale stăpânirilor străine. După cum se ştie, la Alba Iulia, un grup de inimoşi dascăli au deschis, la 3 februarie 1919, cursurile primului liceu românesc de stat din Transilvania (Liceul „Mihai Viteazul” azi Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”), dintre cele înfiinţate după Marea Unire. Este vorba de profesorii Traian Popa (director), Ion Dancilă, Emanuil Comanescu, Nicolae Vasiu, Horia Teculescu şi Emil Pop. La interval de abia o lună, aceiaşi entuziaşti profesori s-au gândit că marele eveniment de la 1 Decembrie 1918 trebuia imortalizat prin edificarea la Alba Iulia a unui măreţ monument al Unirii. Sprijiniţi şi de către foştii membri ai Consiliului Naţional Român din localitate, organ care a dus greul organizării Marii Adunări Naţionale, ei publică în ziarul „Alba Iulia – organ al proclamării unităţii naţionale”, Nr. 9 din 4 martie 1919, o „Chemare!” pentru ridicarea acestui monument, adresată tuturor românilor, pe care îi îndeamnă să subscrie la „Fondul pentru ridicarea monumentului Unirii în Alba Iulia. „Netrebnici am fi dacă noi, care în fiecare zi călcăm pământul sfânt al neamului nostru n-am da odihnă aici eroilor care au murit privind crestele Carpaţilor” se arăta în textul ei. (…) Conştienţi de misiunea noastră patriotică, noi, membrii Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, vom milita în continuare, luând-o mereu de la capăt pentru înfăptuirea acestui legitim ideal românesc. Viitorul este al nostru. Ne trebuie doar răbdare şi perseverenţă”.
Prin februarie 2008 mai semnalăm o încercare de acest gen, Primăria Alba Iulia lansând în licitaţie publică realizarea monumentului „FĂURIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNIEI”. Era vorba de un concurs de soluţii în vederea selectării unor proiecte pentru realizarea acestui monument ce urma să fie amplasat la Alba Iulia. A fost şi sfinţită o placă de început, în Parcul Unirii din Cetate, acolo unde acum funcţionează fântâna cinetică.
Marţi, în 26 ale lunii lui cireşar, în anul de graţie 2012, la Prefectura Alba s-au întâlnit din nou oamenii care nu vor să renunţe la această idee, călăuziţi de aceiaşi chemare din 1919: „Netrebnici am fi dacă noi, care în fiecare zi călcăm pământul sfânt al neamului nostru n-am da odihnă aici eroilor care au murit privind crestele Carpaţilor”. S-au constituit într-un comitet de iniţiativă pentru realizarea acestui monument – cu ţintă obligatorie 2018! – col. (r) Vasile Miron şi col. (r) Ioan Todericiu, preşedintele şi vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale „Cultul eroilor”, ec. Ioan Străjan şi prof. Ioan Pleşa preşedinte şi vicepreşedinte al Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea si integritatea României”, prof. Emil Jurca, preşedinte al Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” filiala Alba Iulia, ing. Mircea Abrudean, Ioan Galdea, prof. dr. Anghel Gheorghe, arhitectul şef al Primăriei Alba Iulia, Helviga Călin, arhitect Doina Harda, prefectul Dan Simedru, jurnalistul Gheorghe Ciul, director al ziarului UNIREA din Alba Iulia şi ec. Nicolae Popa, preşedintele acestui comitet de iniţiativă.
Nicolae Popa, cel care a resuscitat această iniţiativă…seculară,
s-a arătat optimist cu privire la finalitatea acestui proiect, afirmând că monumentul va găsi suţinere atât din partea Primăriei Municipiului Alba Iulia cât şi din partea Ministerului Culturii.
Prefectul Dan Simedru a afirmat că „trebuie să luptăm pentru ca patriotismul să redevină un sentiment dominant în România”.
„Istoria României merită un simbol naţional. Nu pentru noi, pentru urmaşii noştrii” a subliniat col. Ioan Todericiu.
Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI