În ziua de pomenire a Soborului Sfinților Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail, vineri, 8 noiembrie, Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia își prăznuieşte hramul.
Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronării, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.
Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia (Catedrala Reîntregirii sau Catedrala Încoronării ) cu hramul „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în memoria primului întregitor al românilor și patron al evenimentului.
A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria la 15 octombrie 1922. Catedrala și clădirile aferente au fost ridicate în partea de vest a Cetății Alba Iulia.
Citește și: Mesaje de la mulţi ani Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela! Felicitări de Sfinții Mihail și Gavril • Urări pentru Mihai și Gavril
Construcția a fost concepută ca și o continuare a așezământului mitropolitan bălgrădean la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid. Acest așezământ a fost demolat în anii 1713-1714 de către habsburgi. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetății o biserică memorială din lemn, Biserica Memorială Mihai Viteazul.
Arhitectura Catedralei este inspirată de cea a Bisericii Domnești din Târgoviște ridicata în 1585 de Petru Cercel (fratele lui Mihai Viteazul), care, la rândul ei, avea ca model Mitropolia din Târgoviște ridicată de Sf. Voievod Neagoe Basarab.
Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante:
1. Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan la 1648;
2. Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul;
3. Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan;
4. Refacerea unității spirituale a românilor.
În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc. Naosul, impunător prin înălțimea sa, este dominat de cupola susținută de patru stâlpi octogonali îmbrăcați în plăci de marmură de Moneasa. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească.
Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica „al fresca” (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă de vopsea, fiind restaurate după 1989.
Ansamblul Catedralei este dominat de un turn-clopotniță, înalt de 58 m, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.
Sursa: basilica.ro; reintregirea.ro
