Rămâi conectat

Curier Județean

6 Martie: În România a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători

Ziarul Unirea

Publicat

în

6 Martie: În România a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători

Pe 6 martie 1897, în România a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineaţa de duminică şi alte 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale la discreţia Camerei de Comerţ, care trebuiau să decidă cazurile cînd se lucra continuu.

Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, şi susţinută de primarul Capitalei, Barbu Ştefănescu Delavrancea „muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecînd la lucru în zori şi întorcîndu-se acasă noaptea, tîrziu”.

Ion Luca Caragiale scria în schiţa „Atmosfera încărcată”, în 1900, despre această lege: „E o zi posomorîtă de primăvară; dar e zi de sărbătoare, mare repaus duminical… Ai observat şi dumneata, cititorule, cîte progrese a făcut opinia noastră publică de cînd avem legea repausului duminical?”. Caragiale reia subiectul în 1909, în schiţa „Repausul dominical”: „N-am văzut ceva mai urît pe lume decît un oraş mare în zilele de repaus duminical! Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn… Ce somn!… Peste tot închis!… Să vrei să te spînzuri, n-ai de unde să-ţi cumperi un ştreang… Lipsa asta de activitate, de viaţă, de mişcare comercială mă apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn; Şi nu pot dormi măcar – parcă sînt în stare de insomnie… Şi cînd mai văd şi toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-şi roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei… primejdioase”.

Elit - Gustul Desăvârșit

În 14 aprilie 1910, legea a fost modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice.

Excepţie făceau brutăriile, care lucrau în toate zilele săptămînii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă.

În 6 iunie 1913, prin Decretul Regal 4.333, autorităţile au permis modificarea unui text prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii au putut beneficia de duminică liberă.

Dar, fiecare teritoriu avea legile lui. În Transilvania erau aplicate prevederile Legii XVII a industriei maghiare din 1884, un Cod al Industriilor, Comerţului şi Meseriilor.

În 1925 a apărut “Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale”, care obliga patronii să să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale.

În 24 iulie 1940 a fost adoptat “Decretul-lege pentru stabilirea regimului muncii în condiţii excepţionale”, o reglementare adoptată în contextul declanşării în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial: ziua de lucru a fost mărită, iar dreptul salariaţilor la concediu de odihnă a fost suspendat. Peste un an a fost adoptat “Decretul-lege nr. 2741/1941 asupra regimului muncii în timp de război”, care interzicea orice încetare a lucrului în întreprinderile militarizate fără încuviinţarea comandantului militar al întreprinderii, iar, în cazul celorlalte întreprinderi, fără încuviinţarea inspectoratului de muncă. Excepţie, cazurile de forţă majoră, cu avizul conducerii întreprinderii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

FOTO| Acțiune de ecologizare în satul Cricău. Primar: „Satul este mai curat decât anul trecut”

Ziarul Unirea

Publicat

în

FOTO| Acțiune de ecologizare în satul Cricău. Primar: „Satul este mai curat decât anul trecut”

În cursul zilei de sâmbătă, 25 martie, primăria și mai mulți voluntari au organizat o acțiune de ecologizare în satul Cricău

„În numele Primăriei Cricău și al locuitorilor satului Cricău va mulțumim pentru participarea la acțiunea de ecologizare desfășurată astăzi 25 Martie 2023 în satul Cricău.

Dragi voluntari mă bucur că am putut desfășura cu bine această activitate de ecologizare, în general satul este mai curat decât anul trecut, se observă progresul în păstrarea curățeniei, mai sunt însă câțiva consăteni care pun deșeurile în alte locuri decât containerele și de asemenea pun în containere alte deșeuri decât carton, plastic sau sticlă dar cu siguranță se va rezolva pe viitor, vă asigurăm de toată implicarea noastră.

Elit - Gustul Desăvârșit

Trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, trebuie să ne implicăm fiecare să protejăm natură. Numai bine tuturor!”, a transmis primarul comunei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Ultimul veteran de război din Bălcaciu, Lupean Artimon, înmormântat cu onoruri militare: Pentru faptele sale de arme a fost decorat de două ori

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ultimul veteran de război din Bălcaciu, Lupean Artimon, înmormântat cu onoruri militare: Pentru faptele sale de arme a fost decorat de două ori

Veteranul de război, maiorul (rtg.) Lupean Artimon, din satul Bălcaciu, comuna Jidvei, județul Alba, a fost înmormântat, sâmbătă, cu onoruri militare, de către un pluton de militari din cadrul Batalionului 136 Geniu Apulum, condus de maior Adrian Popa.

Ultimul erou al Târnavei, a fost condus pe ultimul drum de familie și întreaga comunitate, într-o atmosferă încărcată de tristețe și recunoștință pentru cel care a luptat cu stoicism și curaj pentru apărarea gliei stramoșești, în cel de al Doilea Război Mondial.

Lupean Artimon s-a născut în data de 31 octombrie 1923, în comuna Sânbenedic, raionul Târnaveni, cum era pe vremuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

Între anii 1944 -1946 este încorporat și își face stagiul militar la Regimentul 10 Călărași, Sebeș, în cadrul unei subunități de cercetare în dispozitivul inamic. Pe frontul de Vest a fost rănit de două ori în munții Tatra.  Pentru faptele sale de vitejie, Artimon Lupean a fost decorat cu Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” și Medalia ”Crucea Comemorativă” a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945, prin decret prezidențial.

După război s-a stabilit la Bălcaciu, s-a căsătorit și a avut doi copii. A iubit toată viața munca câmpului și animalele, dovadă fiind gospodăria deosebită și bogată pe care o avea. De mulți ani, era îngrijit exemplar, cu multă dragoste, de una dintre nepoatele sale.

Dumnezeu să-l ierte și să-i așeze sufletul în Oastea Cerească, alături de toți eroii neamului românesc!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

Județul Alba, fruntaș la populația activă în câmpul muncii: Județul președintelui, primul la abandonul școlar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Județul Alba, fruntaș la populația activă în câmpul muncii: Județul președintelui, primul la abandonul școlar

Dezvoltarea asimetrică a teritoriului României este confirmată de un studiu realizat la nivelul Guvernului, mai mulți indicatori relevând acest lucru. Primul, PIB-ul, ce reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an.

La nivel național, valoarea medie a indicatorului este de 8.830 de euro / cap de locuitor. Cele mai mici valori se înregistrează în două județe din Moldova, Vaslui – 4.973 euro și Botoșani – 5.438 euro. Acestea sunt urmate de Călărași, – 5.654 euro, Suceava, 6.047 euro și Teleorman – 6.062 euro. Cele mai mari valori se înregistrează în București – 26.969 euro și Cluj – 14.333 euro.

La nivel european, cele mai mari disparități între regiunile cu cel mai mare vs. cel mai mic PIB per locuitor și PIB per persoană ocupată se înregistrează în România, cu un raport de 3,6, urmată de Polonia și Slovacia (3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) și Cehia (3,0), în contrast cu Finlanda și Portugalia (1,5), respectiv Suedia și Austria (1,7).

Elit - Gustul Desăvârșit

Botoșaniul este județul României cu cel mai mic PIB per capita și totodată, județul cu cei mai puțini antreprenori, 12 la mia de locuitori, în contrast cu București, care are peste 60. Valoarea medie a indicatorului este de 26,5%. Mehedinți – 15% și Vaslui – 15% stau tot foarte prost din punct de vedere al investițiilor private.

În ceea ce privește populația activă în câmpul muncii, Giurgiu este județul codaș. Înregistrează 48% a ratei de ocupare a resurselor de muncă, ce reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă. Topul rușinii este completat de Călărași, cu 52%, Iași – 56%, Vaslui – 57%. Cele mai mari valori se înregistrează în municipiul București – 98%, Alba – 83%, Arad – 79%, Cluj – 79%, Sălaj – 78%, Sibiu – 77%, Vâlcea – 76%. Între timp, românii continuă să plece pe bandă rulantă în Occident, în speranța unui trai mai bun.

În Sibiu este cea mai mare rată de abandon școlar, iar în Suceava, Bihor, Cluj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova cea mai mică, arată raportul prezentat de CursDeGuvernare.ro.

Sursa: romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare