CODUL BUNELOR MANIERE: Reguli de conduită pentru participanții la o înmormântare

Decesul unei persoane reprezintă unul dintre evenimentele triste care fac parte din viața noastră. În cazul în care ne aflăm în situația de a participa la înmormântarea unei persoane trebuie să respectăm anumite reguli de conduită.

Prima este aceea ca în momentul în care aflăm vestea morții unei persoane cunoscute să telefonăm familiei pentru a prezenta condoleanțe. Nu sunt necesare multe cuvinte în astfel de situații, e suficient să spunem ”Îmi pare rău, Dumnezeu să-l/s-o ierte!”.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

Putem întreba cu ce putem ajuta, cum putem fi de folos, fie că ne punem automobilul la dispoziție, fie că dăm o mână de ajutor la cumpărături. Dacă persoana decedată este apropiată, este chiar firesc să ajutăm familia defunctului.

Dacă mergem acasă la persoana decedată sau la capela unde este depusă, vom da mâna cu membrii familiei decedatului și vom spune câteva cuvinte frumoase despre persoana pe care au pierdut-o. Sunt momente dificile, în care e greu să găsești cuvintele potrivite pentru a exprima părerea de rău, compasiunea. În niciun caz nu vom pune întrebări nepotrivite: ”Cum a murit?”, ”S-a chinuit?”, dar nici nu vom rosti cuvinte care pot răni familia, cum ar fi ”Bine că a luat-o Dumnezeu, că prea se chinuia cu boala!”, chiar dacă decesul a venit după o perioadă lungă de boală/suferință.

Vom merge cu flori, de obicei număr par, și cu lumânări. Vom pune florile în vasele pregătite pentru acest lucru și vom aprinde lumânarea pe care o vom ține în mână câteva minute, apoi o punem în suportul/vasul pentru lumânări. În cazul în care aduceți o coroană sau o jerbă de flori, aceasta va fi lăsată în locul rezervat coroanelor. Mare atenție la mesajul scris pe panglica de pe coroană! Un mesaj simplu e cel mai potrivit.

Vom alege o ținută în culori închise, nu neapărat negru, se poate alege și o ținută bleumarin, gri închis, maro, verde închis, kaki, mov închis. Hainele vor fi decente, fără accesorii — ținte, lanțuri, capse, imprimeuri cu mesaj. Este penibil să apari la o înmormântare cu un tricou negru pe care e inscripționată o reclamă, un desen sau un mesaj nepotrivit. Mai bine alegeți un tricou de altă culoare închisă, fără inscripții.

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

La astfel de evenimente există obiceiul de a se prinde fiecărui participant la înmormântare, de reverul hainei, o bucată de pânză sau catifea neagră. Nu trebuie să refuzați persoana care vine să pună acest însemn al doliului. Îl veți păstra prins la haină până la încheierea ceremoniei.

Dacă între participanții la înmormântare sunt persoane care discută detalii despre viața defunctului, evitați să participați la discuție. În cazul în care cineva vă adresează direct o întrebare despre persoana decedată, veți aminti un moment frumos din viața acesteia.

Există situații în care unul dintre membrii familiei ar putea dori să vă spună ceva despre decedat. Ascultați-l. Sunt momente în care simte nevoia să spună cuiva ce simte, scrie agerpres.ro

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

După înmormântare, dacă sunteți invitați să participați la masa de pomenire a defunctului, nu veți refuza. Familia s-a pregătit special și uneori cu eforturi financiare pentru acest lucru. E neplăcut pentru un membru al familiei să fie refuzat. Veți merge la masă, veți sta la locul unde vi se spune să vă așezați, dar veți evita să transformați masa de pomenire într-o petrecere. Nu se dă noroc cu paharul de băutură în astfel de situații, ci se varsă un strop din conținutul paharului, de obicei în farfurie sau pe o felie de pâine (nu pe jos, nici pe masă), în memoria persoanei decedate. La masă puteți vorbi despre persoana care a decedat, amintindu-vă momente frumoase petrecute alături de aceasta.

La plecare vă veți lua rămas bun de la membrii familiei, exprimându-vă regretul pentru pierderea persoanei dragi.

Este frumos să dați un telefon a doua zi sau în zilele următoare, să întrebați din nou dacă puteți ajuta cu ceva membrii familiei. (Z.U.)

Sursa: agerpres.ro

Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

Codul bunelor maniere nu a apărut ca o invenție a unui om excentric sau ca niște reguli impuse de aristocrația vremurilor (cum mulți oameni ar crede), el a apărut ca un răspuns firesc, natural, la probleme cotidiene ale societății.

Bazele sale își au originea în antichitate, în spațiile civice, cum ar fi agora, teatrul sau forumul, fiind utilizat des în arta oratorică, prin care oamenii erau învățați cum să conviețuiască, fără a avea comportamente deranjante pentru cei din jurul lor. Sunt reguli care stau la baza oricărei societăți sănătoase, civilizate.

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Iată 40 dintre cele mai importante reguli:

1. La spectacole de teatru, operă, gale sau expoziții, vom merge îmbrăcați elegant.

2. Când ne întâlnim cu cineva pe stradă, nu vom rămâne în mijlocul străzii sau în mijlocul trotuarului.

3. Nu ne vom întrerupe niciodată interlocutorul, în cadrul unei discuții.

4. Autoprezentarea se obișnuiește frecvent, în diferite ocazii: într-o societate mai numeroasă, la solicitarea unei vizite, la prezentarea în fața superiorului pe care încă nu l-ai cunoscut.

5. Într-un restaurant sau bar, bărbatul va intra mereu primul.

6. Când strănutăm, tușim sau căscăm, se pune întotdeauna mâna la gură, indiferent de distanța sau de relația pe care o avem cu o persoană. Este indicat să purtăm mereu la noi șervețele sau batistă.

7. La intrarea în mijloacele de transport în comun, întâi sunt lăsați să iasă afară cei care coboară, după care vor intra ceilalți pasageri.

Citește și: Mesaje de condoleanțe. Mesaje comemorare prin care ne exprimăm. Exemple de anunțuri de deces și de rămas bun

8. La masă, se va aplica „Regula gheișei”: Nu suflați în mâncare/ceai/cafea! Așteptați să se răcească!

9. De fiecare dată când o doamnă se ridică de la masă sau se așază, toți bărbații trebuie să se ridice odată cu ea.

10. O doamnă nu va intra niciodată singură într-un bar sau local în care se vând cu predilecție băuturi acoolice.

11. Bărbatul este prezentat femeii, cel mai tânăr celui mai în vârstă, iar gradul mai mic celui superior.

12. În mijloacele de transport în comun: Dacă o doamnă este însoțită de un bărbat, acesta îi va cumpăra biletul și îi va oferi locul de lângă geam. Dacă există doar un singur loc liber, el va fi oferit doamnei, iar domnul va rămâne lângă ea în picioare. Niciodată nu o va părăsi, grăbindu-se să prindă un loc liber când se ivește ocazia.

13. A nu răspunde la gestul celui care întinde mâna este în sine o ofensă, chiar mai gravă decât cea de a nu saluta.

Citește și: MESAJE pentru copii. FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor

14. Punctualitatea, atunci când suntem invitați la masă este deosebit de importantă.

14. Nu așezați coatele pe masă! Dacă folosiți doar o mână, așezați-o în poală.

16. Întotdeauna, salutul trebuie însoţit de un zâmbet. Când salutăm trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat, nu salutăm o persoană stând cu spatele către persoana respectivă sau privind spre cer sau pământ.

17. Nu vorbiți cu gura plină! Mestecați cu gura închisă! Mulțumiți chelnerului când vă servește!

18. Cum se taie mâncarea din farfurie: Bucata de mâncare trebuie tăiată exact lângă furculiță. În plus, se taie numai pentru o înghițitură, nu se fac „soldăței”.

19. Nu vorbiți la telefon în timpul mesei. Dacă primiți un apel foarte important, trebuie să vă scuzați și să vă ridicați de la masă.

20. Nu salutăm ţinând mâinile în buzunare sau cu gura plină. Nu salutăm făcând gesturi ample, nefireşti.

Citește și: mesaje de Crăciun, urări de Crăciun

21. După ce terminați de mâncat, nu împingeți farfuria spre colțul mesei! Așteptați să vină chelnerul să o ia.

22. Nu se apelează oamenii la telefon înainte de 10 dimineața, între orele 13-17 și după ora 21, cu excepția celor apropiați, cărora le știți programul.

23. O convorbire convențională nu trebuie să depășească 5 minute!

24. Dacă un cadou nu ne place, ne vom ascunde nemulțumirea

25. Ambalajul unui dar este foarte important.

26. Nu se duc flori bărbaților decât dacă sunt la spital.

27. Nu salutăm grăbit şi cu aerul că suntem preocupaţi de ceva.

28. Băieţii trebuie să-şi scoată căciula de pe cap când salută. Formulele cele mai des folosite sunt: „ Bună ziua!”, „Bună seara!” , „Bună dimineaţa!”. Între prieteni sau colegi se folosesc de regulă „Bună!”, „Salut!” Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu „Bună!” sau „Salut!”

29. Se salută cu „Bună dimineaţa!” până la ora 11 dimineaţa, cu „ Bună ziua !” după ora 11 şi până la lăsarea serii, iar apoi cu „Bună seara!”

30. Când se intonează imnul de stat în locuri publice, ne ridicăm în picioare, luăm o poziţie decentă, băieţii îşi scot căciulile şi se ascultă în perfectă linişte.

Citește și: mesaje de anul nou, urări de anul nou

31. Prețul de pe cadouri va fi înlăturat cu grijă. Excepție fac discurile și cărțile, de pe acestea prețul nu se șterge. Cartea nu se atinge!

32. Florile se oferă fără ambalajul în care le-am cumpărat, chiar dacă este foarte frumos.

33. Florile primite trebuie așezate imediat într-un vas cu apă.

34. Cel care primește un dar îl va deschide în fața musafirului și nu-i va strica bucuria protestând că este prea scump, că nu trebuia sau mai rău, că nu-i place, nu-i trebuie, că nu-l poate accepta.

35. Când distanţa sau zgomotul nu ne permit să salutăm verbal, atunci salutăm printr-o uşoară înclinare a capului.

36. Băieţii salută primii fetele, bărbaţii salută primii femeile, copiii sau persoanele mai tinere salută persoanele mai în vârstă. Când intrăm într-o încăpere îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo. Când ne prezentăm unui grup salutăm primii. După ce ne salutăm, nu întrerupem discuţia în care sunt antrenaţi membrii grupului.

Citește și: mesaje de dragoste

37. Întotdeauna cel care merge îl salută pe cel care stă pe loc, iar cel care se află într-o maşină pe cel care este pieton, dar întotdeauna, nu trebuie să ne sfiim să salutăm primii, chiar dacă regula cere să fim salutaţi. A saluta este o dovadă de politeţe. A aştepta să fii salutat este o dovadă de impoliteţe.

38. Bărbatul va merge întotdeauna la marginea dinspre stradă a trotuarului, în momentul în care merge alături de o femeie sau mai multe femei. Dacă sunt doi bărbați și o femeie, atunci aceasta va sta la mijloc.

39. Întotdeauna se întreabă unde este toaletă și nu se folosesc alte cuvinte referitoare la aceasta, cum ar fi „baia”.

40. „O femeie nu poate fi lovită nici măcar cu o floare!”, nici măcar în glumă și nici nu se poate insinua lovirea unei femei. (Z.U.)

De asemenea, copiii își formează bunele maniere mult mai ușor dacă le văd la părinții lor, astfel, câteva reguli bine de urmat pentru a ajuta la dezvoltarea celor mici sunt:

1.Înainte de masă este obligatoriu să ne spălăm mâinile.

2.La masă ne așezăm la locul nostru și nu începem să mâncăm decât după ce s-au așezat și ceilalți și au fost serviți. Nu ne ridicăm până când nu au terminat toți să mănânce.

3. Masa începe cu „Poftă bună!”.

4. Pe durata mesei trebuie să stăm așezați, nu ne băgăm sub masă, nu dăm din picioare, nu balansăm scaunul.

5. Mâncăm cu gura închisă, nu plescăim. Nu vorbim cu gura plină. Nu fredonăm, nu scoatem sunete de niciun fel.

6. Dacă copilul vrea un platou din celălalt capăt al mesei, învață-l să ceară de la ceilalți, spunând „Te rog!” și „Mulțumesc!” atunci când primește. Nu ne întindem peste masă.

7. Copiii pot participa la discuții, dar nu trebuie să-i întrerupă pe ceilalți.

8. Nu este manierat să criticăm felurile de mâncare servite.

9. Dacă mâncăm acasă, copiii trebuie să fie implicați în strângerea mesei.

10. Încheiem masa mulțumind persoanei care a gătit, pentru efortul depus.

Ziua Națională a Ambulanței, sărbătorită pe 28 iulie: „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor”

Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată, în fiecare an, la data de 28 iulie. Este data la care, în anul 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, la iniţiativa profesorului Nicolae Minovici.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 276 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 4 abţineri, iar la 6 martie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile.

Legea nr. 22/2015 privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua Naţională a Ambulanţei din România, publicată în Monitorul Oficial la 10 martie 2015, acordă posibilitatea autorităţilor publice centrale şi locale, ONG-urilor, muzeelor şi reprezentanţelor României în străinătate să organizeze evenimente dedicate rolului şi meritelor serviciului român de ambulanţă în salvarea de vieţi omeneşti, aceste acţiuni urmând a fi coordonate de către Ministerul Sănătăţii.

”Societatea de Salvare din Bucureşti”, aşa cum se numea la momentul înfiinţării, îşi desfăşura activitatea sub deviza ”Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor!”, fiind sub directa îndrumare a profesorului dr. Minovici. Primul echipaj era format din vizitiu şi sergent de oraş, care utilizau o trăsură trasă de cai, având drept sediu o clădire veche situată pe cheiul Dâmboviţei, se arată pe site-ul http://ambulantabistritanasaud.ro/.

În 1907, dr. Minovici a început pregătirea practică în salvare a studenţilor din anii terminali ai Facultăţii de Medicină, astfel că, în 1908, echipajul ambulanţei era format din medici interni şi sanitari. Începând din 1907, Salvarea funcţionează regulat, România devenind, astfel, al treilea stat din Europa, după Olanda şi Austria, cu un astfel de serviciu. În 1912, au fost aduse în Bucureşti, de la Paris, primele ambulanţe de tip auto. În anul 1931, profesorul Nicolae Minovici a teoretizat, pentru prima dată în lume, ”împingerea actului medical calificat la locul accidentului”.

Spitalul de Urgenţă a fost înfiinţat în 1943, în localul salvării din Bucureşti, moment ce a marcat apariţia primului sistem integrat de asistenţă medicală de urgenţă: Salvarea şi Spitalul de Urgenţă. În 1992, s-a înfiinţat, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, prima şcoală de Ambulanţieri şi Operatori Registratori de Urgenţă din România, iar în 1995, au apărut Serviciile Judeţene de Ambulanţă şi Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Accesarea serviciilor de urgenţă se realiza prin apelarea numărului gratuit 961.

În anul 2001, a început dotarea cu ambulanţe moderne, printr-un program al Băncii Mondiale, iar în 2003-2005, a fost introdus în România sistemul de apel unic de urgenţă 112, care a făcut posibilă interconectarea tuturor tipurilor de agenţii de intervenţie, respectiv ambulanţă, pompieri, poliţie, jandarmi etc. În perioada 2006-2007, s-a făcut trecerea la sistemul integrat de astăzi, iar în 2012, a început înfiinţarea, la nivel naţional, a dispeceratelor integrate ISU-SAJ şi demararea managementului integrat al situaţiilor de urgenţă.