Rămâi conectat
PSD Alba - Alegeri Locale 2024

Societate

30 august în istoria poporului român

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

AUR - Alegeri Locale 2024

Pentru poporul român, ziua decisivă de 30 august a avut efecte atât negative, cât şi pozitive asupra istoriei sale: l30 august 1849. În comuna Orlat – Sibiu a avut loc o adunare de protest împotriva „unirii” Transilvaniei cu Ungaria. În aceeaşi zi, în comuna Luna – Cluj, trupele maghiare deschid focul împotriva românilor adunaţi din satele dimprejur prentru a protesta împotriva „unirii” cu Ungaria. l30 august 1877. Are loc a treia bătălie de la Plevna, una din cele mai mari ale Războiului pentru Independenţă. La luptă participă unităţi şi subunităţi ale Diviziei a 3-a Infanterie (la asaltul redutei Griviţa 2) şi ale Diviziei a 4-a Infanterie (la asaltul redutei Griviţa 1). După o eroică încleştare, trupele române de vânători şi dorobanţi – în frunte cu lt. col. Sergiu Voinescu, mr. Candiono Popescu, cpt. Moise Grozea, cuceresc reduta Griviţa 1. La asaltul redutei Griviţa au participat şi două batalioane din Divizaia 5 Infanterie rusă,. În timpul luptelor au căzut eroic mr. Gheorghe Şonţu, cpt. Valter Mărăcineanu, lt. Leon Caracalia, lt. Chivu Stănescu, slt. Vasile Horcea. l30 august 1940. Factorii politici decizionali din România (Consiliul de Coroană, Consiliul de Miniştri) dezbat şi acceptă propunerea germano-italiană privind reglementarea contenciosului de frontieră cu Ungaria. Această hotărâre a fost comunicată la ora 3.50. Au votat „pentru”: Constantin Argentoianu, Alexandru Vaida Voevod, Gheorghe Mironescu, Nicolae Păiş, I. Moţa, Corneliu Zelea Codreanu, IPS Nicodim Munteanu – Patriarhul României, Victor Gomoiu, Gheorghe Tătărescu, Gheorghe Mihail, Ion Gigurtu. Comunicatul Casei Regale evidenţiază: „Conferinţa de la Viena determinată de iniţiativa Germaniei şi Italiei…s-a desfăşurat în condiţiile în care România trebuie să aleagă între salvarea fiinţei politice a statului nostru şi posibilitatea dispariţiei lui”. În cursul zilei de 30 august 1940, cei doi miniştri de Externe ai Axei, Joachim von Ribbentrop şi Galeazzo Ciano, în prezenţa delegaţiei României, compusă din Mihail Manoilescu, V. Pop, cât şi a Ungariei, formată din Csaky Istvan şi Teleky Pall, comunică hotărârea lor prin care România este obligată să cedeze Ungariei un teritoriu în suprafaţă de 43.492 kmp, cu o populaţie de 2.267.000 locuitori, din care peste 1.300.000 de români. Noua linie de demarcaţie dintre cele două ţări trebuia fixată pe teren de către o comisie româno-ungară. Linia de demarcaţie între cele două state includea pentru Ungaria următoarele localităţi: Salonta, Oradea, Huedin, Feleacu, Târgu Mureş, Odorhei, Sfântu Gheorghe, urmând direcţia nord-vest, pe crestele Carpaţilor Orientali, până la 4,9 km sud de Izvoarele Mureşului. Trupele române trebuiau să părăsească teritoriul cedat, pe etape, în decurs de 15 zile. Prin acest DIKTAT impus ţării noastre, românii care urmau să rămână în teritoriul dobândit de Ungaria, căpătau cetăţenia noului stat. Într-un interval de 6 luni puteau să opteze pentru păstrarea cetăţeniei române dar în interval de 1 an erau obligaţi să treacă în România. Despre acest eveniment trist, istoricul Silviu Dragomir consemna: „…în forma sa actuală teritoriul Transilvaniei atribuit Ungariei prin Diktatul de la Viena are aspectul unui pumnal înfipt în inima României”. l30 august 1944. Unităţi de avangardă ale Armatei Sovietice şi ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” intră în Bucureşti „învingători”, unde orice ameninţare a trupelor germane fusese deja îndepărtată de Armata Română. l30 august 1948. Prin decret lege se înfiinţează şi organizează Direcţia Generală a Securităţii Poporului (în locul Direcţiei Generale a Poliţiei de Siguranţă), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (după modelul poliţiei politice sovietice). Conform actului menţionat, principala atribuţie era „apărarea cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare Române contra duşmanilor din interior şi exterior”. l30 august 1955. Este difuzat Comunicatul Consiliului de miniştri privind reducerea, începând cu 1 decembrie 1955, a efectivelor forţelor armate române cu 40.000 de oameni. col. (r) Marius Rusu COLDEA


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Societate

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Ziarul Unirea

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica. Semnificația și originea Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Citeşte şi: mesaje de Constantin şi […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea