Rămâi conectat

Ştirea zilei

24.000 de lei amendă penală pentru un consilier local dintr-o comună din județul Alba. Este acuzat pentru fals în declarații

Publicat

în

Amendă penală în valoare de 24.000 de lei pentru un consilier local din comuna Pianu, județul Alba, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă continuată.

Decizia a fost pronunţată de Judecătoria Sebeş şi a fost contestată de inculpat la Curtea de Apel Alba Iulia. Consilierul local (V.O.) este acuzat că nu a trecut bunuri mobile şi imobile în declaraţiile de avere depuse în calitate de consilier local.

”În perioada 2014 – 2018, inculpatul, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului local al comunei Pianu, a depus un număr de 5 declaraţii de avere, înregistrate la Primăria Comunei Pianu, care nu corespund adevărului. În cuprinsul declaraţiilor de avere, inculpatul nu a menţionat 4 autovehicule care erau în proprietatea sa şi a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la un teren intravilan situat în localitatea Pianu de Sus”, se precizează în rechizitoriul Parchetului.

Elit - Gustul Desăvârșit

”În apărarea sa, inculpatul constant a avut o poziţie de negare a faptelor încă din faza de urmărire penală, apărările sale nu au suport probator neputand fi luate în considerare. În aceste condiţii inculpatul punctual a încercat să demonteze fiecare argument adus în acuzare de către procuror, criticând fiecare aspect despre care se susţine că ar fi condus la nerealitatea menţiunilor din declaraţiile de avere. A precizat că nu a mai circulat şi nu a mai deţinut posesia niciunuia dintre cele 4 autoturisme, încă de la data la care acestea au fost înstrăinate sau au devenit epave. Faptul că acestea nu au mai fost menţionate în declaraţiile de avere, nu se datorează relei credinţe şi pur şi simplu faptului că inculpatul a avut convingerea că acestea nu mai figurează pe numele lui, din moment ce au fost vândute şi radiate din evidenţele fiscale”, se menţionează în hotărârea Judsecătoriei, cu privie la poziţia procesuală adoptată de consilier. Negarea faptelor nu l-a convins pe magistrat, care a decis că acesta se face vinovat de faptele de care este acuzat.

”Instanţa va ţine seama de faptul că pericolul pentru relaţiile sociale apărate de norma de incriminare a fost unul mediu. În favoarea inculpatului, instanţa reţine de asemenea că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, fapt ce evidenţiază atitudinea acestuia de respectare a ordinii de drept şi a regulilor privind buna convieţuire în societate. Instanţa va ţine cont de conduita sa procesuală, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de judecată. Astfel, încă de la început, inculpatul a prezentat un comportament de necolaborare cu organele judiciare, de nerecunoaştere a faptei. Referitor la circumstanţele personale ale inculpatului, acesta este în vârstă de 52 de ani, căsătorit, studii liceale.

Aşadar, acesta este bine integrat în societate, prezentând posibilităţi evidente de îndreptare şi de continuare a conduitei responsabile de care a dat dovadă până la momentul săvărşirii faptei ce face obiectul prezentei cauze, ceea ce demonstrează asumare, conştientizare şi disponibilitate pentru reeducare. Având în vedere toate cele expuse, instanţa şi-a format convingerea că o pedeapsă cu amenda este proporţională şi suficientă pentru a asigura scopul preventiv şi punitiv al tragerii la răspundere penală a inculpatului, stabilirea pedeapsei închisorii fiind prea drastică în cazul dat, faţă de conduita procesuală a inculpatului şi faţă de realele posibilităţi de îndreptare pe care acesta le prezintă”, se mai susţine în hotărârea judecătorească. Pe lângă amenda penală, consilierul local mai trebuit să plătească şi cheltuieli judiciare. De asemenea, instanţa a dispus anularea celor cinci declaraţii de avere false depuse la Primăria Pianu în perioada 2014 – 2018.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Ce alimente să mâncăm pentru subțierea sângelui: Dieta împotriva cheagurilor de sânge

Publicat

în

Ce alimente să mâncăm pentru subțierea sângelui: Dieta împotriva cheagurilor de sânge

Cheagurile de sânge iau naștere în momentul în care consistența sângelui se îngroașă. Odată formate, cheagurile migrează spre alte părți ale corpului, provocând probleme la nivelul organelor unde se opresc.

Acest lucru se întâmplă din cauza diminuării sau, chiar, opririi alimentării lor cu sânge. Vinovate de apariția cheagurilor de sânge sunt ateroscleroza, sindromul antifosfolipidic, tromboza venoasă profundă, problemele de ritm cardiac, administrarea de contraceptive orale și boala COVID-19.

Deși coagularea este un proces necesar, sunt situații în care sângele se poate coagula prea mult, generând numeroase probleme de sănătate. Pentru a preveni acest lucru, este necesar să adopți un stil de viață sănătos și să ai o dietă echilibrată, bazată pe alimente ce subțiază sângele și, implicit, dizolvă cheagurile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Alimente ce dizolvă cheagurile de sânge

Printre alimentele care subțiază sângele, se numără: somonul, curcuma, ghimbirul, usturoiul, migdalele și vinul roșu.

Somonul

Somonul se află în fruntea listei cu alimente ce dizolvă cheagurile de sânge, deoarece este bogat în acizi grași Omega-3. Aceștia ajută la prevenirea aglomerării trombocitelor din sânge și, implicit, contribuie la subțierea sângelui. În cazul în care nu consumi pește regulat, poți apela oricând la suplimentele alimente cu ulei de pește. Ai grijă, însă, ca acestea să fie de calitate, certificate și să conțină ulei de pește de mare adâncime.

Curcuma

Curcuma are proprietăți antiinflamatoare și anticoagulante, fapt ce contribuie la împiedicarea formării cheagurilor de sânge. Acest condiment poate fi adăugat în diferite rețete, cum sunt cele de curry și supele, dar poate fi consumat și sub formă de ceai sau turmeric latte.

Ghimbirul

Un alt aliment-minune în ceea ce privește subțierea sângelui este ghimbirul. Acesta conține un acid natural, care poartă numele de salicilat, un puternic diluant al sângelui. Rădăcina de ghimbir poate fi inclusă în mâncăruri sau poate fi consumată crudă, atât proaspătă, cât și uscată.

Usturoiul

Usturoiul este un antibiotic și un antimicrobian natural. Potrivit ultimelor cercetări, usturoiul are proprietăți antitrombotice, care reduc formarea cheagurilor de sânge.

Migdalele

Migdalele sunt bogate un vitamina E, un compus indispensabil vieții, care acționează constant pentru fluidizarea sângelui și pentru prevenirea formării cheagurilor. Acestea pot fi consumate ca atare sau pot fi adăugate în salate, paste sau sosuri.

Vinul roșu

Sunt numeroase studii care arată că un pahar de vin roșu băut în fiecare zi previne afecțiunile cardiovasculare, grație efectului de fluidizare a sângelui. Mai mult, acesta previne depunerea de grăsimi pe pereții arterelor și te ajută să te bucuri de o sănătate deplină. Cu toate acestea, este recomandat să nu exagerezi cu vinul roșu, deoarece poate crește riscul de accident vascular cerebral, scrie BZI.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Publicat

în

Oameni cu rădăcini în județul Alba. Radu Octavian Dobre, ambasadorul României în Republica Irak: „Ai permanent de a face cu oameni diferiți”

Ambasadorul României în Republica Irak are rădăcini în județul Alba: Radu Octavian Dobre, despre cum este să fii diplomat român în Orientul Mijlociu

 Radu Octavian Dobre, Ambasadorul României în Republica Irak, vorbește despre experiența sa ca și diplomat în Orientul Mijlociu, reprezentând interesele țării noastre, precum și despre rădăcinile pe care acesta le are în județul Alba.

Într-un interviu acordat Ziarului Unirea, diplomatul a împărtășit cu mult interes trăirile de care a avut parte, într-un loc atât de îndepărtat de casă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Domnule ambasador, cum ați aprecia dumneavoastră, în acest moment, relația dintre țara noastră și Republica Irak? Ne putem bucura de o cooperare benefică pentru ambele părți?

Întrebarea este extrem de complexă, însă am să încerc să vă ofer câteva repere care demonstrează încă o dată faptul că între România și Irak există relații consolidate, pe toate palierele.

Indiferent de regimurile care au guvernat cele două țări, Între București și Bagdad au existat întotdeauna relații excelente. Încă de la sfârșitul anilor ’50, România a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a Irakului, mai ales în domeniul petrol și gaze. La acea vreme, companiile românești au derulat proiecte ample, inclusiv construcția unei rafinării. Irakul a fost și prima țară în care, după căderea comunismului, în anul 2001, au fost prezente efective ale Ministerului Apărării alături de trupe ale statelor occidentale. In acel an, România a contribuit cu un spital de campanie la operațiunea Desert Storm. Mai recent, România a participat și participă în continuare la Operațiunea Inherent Resolve, care are ca principal obiectiv înfrângerea Statului Islamic în Irak și Siria. De asemenea, România este membru activ al Misiunii NATO în Irak, care se concentrează asupra reformei sectorului de securitate din această țară. Contractori români sunt prezenți și în cadrul EUAM, misiune a Uniunii Europene care, la rândul său, consiliază statul irakian pe componenta civilă a reformei sectorului de securitate. Experți români activează și în organizațiile aflate sub umbrela ONU prezente în Irak.

În ciuda situației precare de securitate din ultimii ani legate de criza profundă declanșată de apariția ISIS, au existat și există în continuare companii românești care derulează proiecte în regiuni care au fost mai puțin afectate. Domeniile vizate sunt petrolul și gazele, infrastructură, dezvoltări imobiliare, construcții hidrotehnice. De asemenea, constatăm cu plăcere că pe piața irakiana reapar produse românești, în special în sectorul agro-alimentar. In România, la Registrul Comerțului, sunt înregistrate peste 2000 de firme cu capital irakian sau mixt romano-irakian, care constituie o bază solidă pentru o creștere exponențială a exporturilor românești în această țară.   Pe de altă parte, Guvernul de la Bagdad a alocat fonduri importante pentru reconstrucție și infrastructură (drumuri, poduri, spitale, școli, rețele de apă și canalizare, sisteme de irigații, etc) în majoritatea provinciilor, firmele din România având în continuare o reputație bună în ceea ce privește implementarea acestor proiecte. Cum  perioada de contractare a acestor proiecte rămâne deschisă, firmele interesate ne pot contacta oricând pentru detalii la ambasadă.

Nu în ultimul rând, în România există o comunitate semnificativă de cetățeni irakieni sau cu cetățenie dublă, bine integrată și extrem de activă. In Irak, am avut ocazia să constat că foștii studenți în România, și sunt cu miile, își aduc aminte cu plăcere de țara noastră, păstrează încă legături cu foștii colegi. Aceștia sunt organizați într-o asociație de prietenie irakiano-română, care include membri din toate marile orașe.

În raporturile cu Irakul avem o agendă bilaterală complexă, care acoperă multe domenii, de la sectorul de securitate și pînă la aspecte tehnice care țin de facilitarea exporturilor.


Înainte de a reprezenta interesele țării noastre la Bagdad, ce alte activități diplomatice ați mai desfășurat?

Pe scurt, am intrat în Ministerul Afacerilor Externe în urmă cu 20 de ani. Înainte de a fi în Irak am fost pentru 7 ani în India, primii trei în calitate de însărcinat cu afaceri a.i., în timp ce următorii 4 am activat în calitate de ambasador. Între cele mai vizibile acțiuni organizate pe perioada mandatului meu în India s-au numărat două vizite la New Delhi la nivel de ministru al afacerilor externe și vizita la București a vice-președintelui indian, Venkaiah Naidu. Între 2008 și 2012, am fost consul general al României la Trieste (Italia). Printre altele, din acea perioadă, îmi amintesc cu plăcere vizita președintelui de atunci al Regiunii Autonome Friuli Venezia Giulia, Renzo Tondo, la Alba Iulia, pe care am organizat-o cu sprijinul și la invitația Consiliului Județean Alba. În intervalul 2003 – 2006, am lucrat ca diplomat în cadrul Misiunii Permanente a României la Uniunea Europeană, unde m-am ocupat de mai multe dosare, cum ar fi gestionarea civilă a crizelor, vize, cooperare consulară și combaterea terorismului. Nu în ultimul rând, la începuturile carierei în MAE, am fost, pentru șase luni, diplomat pe probleme UE în cadrul Ambasadei României la Atena. În perioadele în care am fost în România, în Centrala MAE am fost Șeful Centrului pentru Situații de Criză și, de asemenea, am lucrat în mai multe departamente: Uniunea Europeană, Consular, respectiv Direcția Asia-Pacific.

Ne puteți spune mai multe despre originile dumneavoastră? Locul în care v-ați născut, de unde provin părinții dumneavoastră, universitatea la care v-ați desfășurat studiile?

Sunt absolvent al secției în limba franceză a Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității București și, pe parcursul carierei am făcut numeroase cursuri în domenii cum ar fi: politici europene, în special pe domeniul justiției și afacerilor interne, managementul crizelor, drept internațional public. Sunt născut și crescut în București, însă, cu, poate, o singură excepție, în fiecare an m-am întors pentru lungi vacanțe sau concedii în satul Căpâlna, de pe valea Sebeșului, de unde este originară familia tatălui meu. Am încă prieteni vechi cu care țin legătura la Căpâlna, Petrești, Sebeș sau Alba Iulia.

Care considerați că sunt cele mai importante atribuții ale unui ambasador?

Ambasadorii sunt numiți prin decret de Președintele României, cu avizul Comisiilor de Politică Externă din Parlamentul României. În consecință, un ambasador reprezintă ansamblul intereselor României în statul de acreditare, urmărind cu preponderență cooperarea politică, economică și comercială, precum și în alte domenii, cum ar fi educația, cultura, tineretul sau sportul. Nu în ultimul rând, Ambasadorul, alături de personalul consular al Ambasadei, este preocupat de situația cetățenilor români din țara de reședință, și intervine, dacă este necesar, pentru protejarea drepturilor acestora.

Cum sunt văzuți românii, oamenii obișnuiți ai țării noastre, de către irakieni? Ce părere au aceștia despre cei mai cunoscuți români dintre personalități cum ar fi Nadia Comăneci, Mircea Eliade, Mihai Eminescu sau Constantin Brâncuși?

Înainte de ajunge la Bagdad, un vecin de-al meu îmi povestea cum, în anii ’80, lucra ca inginer în Irak și, într-o vară, împreună cu un coleg, venea de la București spre Bagdad cu mașina. După ce a trecut frontiera din Turcia, mașina, o Dacie veche din acea perioada s-a stricat tocmai într-o zonă mai puțin populată. Cu chiu cu vai au ajuns într-o localitate, unde au ajuns într-un restaurant, încercând să își sune colegii pentru a primi ajutor. Un localnic, când a auzit că sunt români, nu numai că i-a îndrumat spre un service auto, ci i-a si invitat acasă la el, unde au stat pana a doua zi când au reușit să repare mașina. Când au vrut să ii plătească, acesta a refuzat banii, spunând că singura plată pe care o acceptă este promisiunea că vor povesti și altora despre ospitalitatea de care s-au bucurat. Iată că omul și-a ținut promisiunea și povestea circula și după aproape 40 de ani.

Dincolo de omenia irakianului din poveste, ea reflectă imaginea de care se bucură România sau românii în general în această țară. Foștii studenți irakieni au un grup de WhatsApp în care zilnic sunt postate imagini, poezii, cântece sau știri despre România. De asemenea, de fiecare dată când ne întâlnim cu asociația de prietenie, toți, fără excepție, fac eforturi să vorbească în limba română, chiar dacă mulți nu au mai folosit-o de ani de zile. De asemenea, aceștia promovează, oricând au ocazia, țara noastră nu numai ca partener politic sau economic, dar chiar și ca destinație pentru turism. Ultima acțiune în care s-au implicat a fost promovarea proiectului de burse acordate de statul român pentru studenții străini, astfel încât anul acesta am înregistrat o cifră record de înscrieri (peste 200). Mai mult, promovează cu succes unele universități din România cu care sunt în contact și aduc studenți din Irak, inclusiv pentru programe de master sau de studii doctorale.

Românii sunt bine văzuți de irakieni și pentru modul echilibrat în care se raportează la străini, la culturi și religii diferite.


Este funcția dumneavoastră una sigură, din punctul de vedere al securității personale? Vă puteți bucura de libertate de mișcare?

Irakul rămâne o țară cu anumite probleme în ceea ce privește situația de securitate. Să nu uităm că, până acum câțiva ani, luptătorii DAESH erau la porțile Bagdadului. Acum situația este cu mult mai bună, chiar dacă apar, periodic, incidente de securitate. Vă asigur, însă că atât eu, cat și personalul ambasadei, ne desfășurăm activitatea în siguranță, dialogul cu autoritățile și cu mediul de afaceri decurgând normal.

Au fost întâmplări pe parcursul carierei dumneavoastră ca diplomat, fie la Bagdad sau în alte împrejurări, din care ați deprins anumite învățături?

Sunt puține situații repetitive în activitatea diplomatică și, de altfel, in aceasta constă frumusețea meseriei. Ai permanent de a face cu oameni diferiți, culturi deseori diferite la care trebuie să te adaptezi sau cu situații particulare pe care trebuie să le rezolvi. Un diplomat aflat la post în afara României învață permanent și își folosește abilitățile pentru a rezolva probleme inedite. Cred că primul lucru pe care trebuie să îl faci când ajungi într-o țară sau într-o organizație internațională este să cauți să înțelegi cât mai bine cultura locului, astfel încât să întâmpini cât mai puține obstacole pe perioada mandatului.

Există asemănări între popoarele noastre, între români și irakieni?

Cultura Irakiană are în mod evident caracteristici diferite față de cea europeană. Sunt însă și elemente care ne unesc ca popoare, cum ar fi căldura umană, ospitalitatea, nivelul de educație, cultură, artă și, nu în ultimul rând, atașamentul pentru tradiții.


Și-ar dori un irakian de rând să studieze, lucreze sau să își întemeieze o familie în țara noastră?

Există deja mai multe familii mixte, româno-irakiene, care trăiesc fie în România, fie în Irak. În România există o comunitate irakiană bine integrată și care are o contribuție de loc neglijabilă la creșterea nivelului schimburilor comerciale dintre cele două țări. Pe de altă parte, am fost surprins să găsesc în Bagdad persoane cu dublă cetățenie, nu numai în zona de afaceri, ci chiar în posturi importante în administrația centrală. Am spus și mai sus că România reprezintă o țintă atractivă pentru tinerii irakieni care doresc să facă o facultate, un masterat sau un doctorat. N-aș putea spune că aceștia ar avea un scop în sine rămânerea în România, deoarece studiile făcute în țara noastră le pot asigura servicii bine plătite nu numai în Irak, ci și în întreaga lume arabă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Publicat

în

Rețeta lui Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, pentru o băutură perfectă din sirop de soc și vin roșu: „A ajuns să se consume în marile restaurante”

Odată cu înflorirea socului, socata, una dintre cele mai așteptate delicatese răcoritoare din sezonul cald, a început să revină în topul preferințelor românilor.

Chef Toma, bucătarul Cetății Alba Carolina, nu putea să nu ne întâmpine cu o rețetă care are în centrul său aceste flori aromate și frumos mirositoare.

Cel mai vestit bucătar din orașul nostru ne propune chiar o băutura cu sirop de soc și vin roșu.

Elit - Gustul Desăvârșit

„A ajuns să se consume în marile restaurante, foarte parfumată, este foarte căutată de cei care vor un gust deosebit, o aromă mai specială decât de ce au băut până acum”, a spus bucătarul cetății.

Dacă vreți să excludeți alcoolul, socata poate fi îmbunătățită cu suc de fructe de pădure, ananas și mentă.

Un litru de sirop de soc costă de la 50 de lei, iar sucul poate fi consumat tot anul. Este produs în mai multe locuri din țară, din flori culese din zone sălbatice sau, mai nou, din plantații de soc.

Floarea de soc este denumită în termeni populari „farmacia naturală” întrucât are o serie de compuși chimici și alte substanțe naturale folosite în compoziţia unui număr mare de medicamente.

Iată câteva dintre cele mai importante beneficii pe care florile de soc le aduc organismului:

  • Reduc colesterolul „rău”
  • Au efecte antivirale, analgezice si antiinflamatoare
  • Diminuează stresul oxidativ
  • Întăresc sistemul imunitar
  • Reduc simptomele alergiilor
  • Contribuie la vindecarea leziunilor de la nivelul pielii.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare