Șoferii care își împrumută mașinile altor persoane ar putea primi amenzi usturătoare în 2022. Proiect de Ordonanță de Urgență

Conducătorii auto care încredinţează mașina altor persoane vor risca o sancțiune mult mai dură în situația în care nu comunică, la cererea poliției rutiere, datele respectivilor „șoferi de ocazie”, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului rutier.

Așadar, înainte de a da cheile unei rude sau prieten, trebuie să știi că persoana care deține mașina va suferi din perspectiva factorului bonus/malus in cazul in care cel aflat la volan este implicat într-un accident sau dacă este prins conducând sub influența alcoolului.

Mai mult, autoritățile vor stabili un termen minim de răspuns la solicitare și, totodată, ce date trebuie comunicate efectiv. Conform acestora, lipsa unui termen minim de răspuns și a indicării precise a datelor personale care trebuie comunicate sunt deficiențe in legislație si trebuie corectate.

„Potrivit dreptului comun, proprietarul unui bun trebuie să asigure paza juridică a acestuia, atât din punct de vedere material, cât și în ceea ce privește folosirea efectivă a acestuia. Din această perspectivă, proprietarului unui vehicul îi revine responsabilitatea de a cunoaște persoana care îi conduce vehiculul”, a explicat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Aceasta măsura ar urma sa fie aplicată pentru a depista persoanele care au săvârșit contravenții rutiere conducând mașinile altora, atunci când identificarea n-o poate face personal un polițist

Cât ar urma să coste amenda, din 2022

Ca să se aplice, proiectul de OUG, inițiat de MAI, trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

“În primul rând, pentru cei care vor ignora solicitările poliției rutiere de a comunica datele șoferului de ocazie, amenda va trebui achitată integral. Adică, în acest caz, nu se va mai aplica regula de acum a plății, în termen de 15 zile, a jumătate din minimul amenzii. Ci se va plăti exact cât este trecut pe procesul-verbal de contravenție.

Amenda pentru faptă este din clasa a patra de sancțiuni (între 9 și 20 de puncte-amendă). În prezent, deoarece punctul-amendă este de 145 lei, sancțiunile se pot ridica la sume cuprinse între 1.305 și 2.900 lei.

Astfel, dacă un proprietar poate scăpa acum cu o amendă de 652,5 lei în caz de achitare rapidă, în viitor acesta va plăti cel puțin 1.305 lei, dacă nu chiar mai mult”, potrivit avocatnet.ro.

Măsura este necesară deoarece, în prezent, proprietarii de mașini tind să ignore solicitările poliției sau să transmită date greșite.

„S-a constatat faptul că, în practică, scopul normei (…) nu este atins, respectiv identificarea în mod cert a persoanei care a condus vehiculul la un anumit moment, în principal fie pentru că proprietarul/ deținătorul mandatat al vehiculului nu comunică datele conducătorului, fie pentru că sunt comunicate date eronate, motiv pentru care este necesară adoptarea unei măsuri suplimentare care să responsabilizeze proprietarul/ deținătorul mandatat al vehiculului și să asigure eficiență normei, constând în introducerea unei excepții de la posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în cazul săvârșirii acestei contravenții”, potrivit MAI.

În al doilea rând, autoritățile vor stabili un termen minim în care proprietarii vor trebui să transmită poliției rutiere datele personale ale celui căruia i-au încredințat mașina.

„La solicitarea poliției rutiere, proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice acesteia, în termenul indicat în cuprinsul solicitării, datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a-l conduce pe drumurile publice.

Termenul indicat în cuprinsul solicitării (…) nu poate fi mai mic de 20 de zile, calculat începând cu ziua imediat următoare celei în care se transmite solicitarea”, dispune proiectul.

De asemenea, se va stabili exact și ce date personale ale șoferului de ocazie trebuie comunicate poliției rutiere – prenumele, numele și codul numeric personal sau numărul permisului de conducere.

Când proprietarul riscă dosar penal

În acest moment, nu sunt precizate exact datele care trebuie trimise, ci scrie doar că trebuie comunicată identitatea persoanei care a condus mașina.

Mai mult, actualmente, conform Ordonanței nr.15/2002, rovinieta se achiziționează și se acordă pe numele persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare.

Totodată, fapta de a circula fără rovinietă va duce la sancționarea persoanei care deține autoturismul, fie ca proprietar, fie în baza unui alt drept (această persoană fiind înscrisă în certificatul de înmatriculare, a mai detaliat avocatnet.ro. Şi în cazul RCA este la fel, excepție făcând cazul în care deținătorului din acte i se fură autovehiculul.

De asemenea, proprietarul poate răspunde penal pentru încredințarea mașinii sale unei alte persoane, mai precis, dacă șoferul de ocazie nu are permis de conducere, are un permis de conducere necorespunzător sau suspendat, persoana are probleme cu alcoolul, persoana care a primit mașina a consumat substanțe psihoactive.

În această situaţie, deținătorul mașinii riscă pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani sau amendă penală.

sursa: dcnews.ro

Exponatul lunii decembrie 2021 la Muzeul din Sebeș: Potirul Euharistic din care s-a împărtășit protopopul Ioan Simu, înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia

În ziua de 1 Decembrie 1918, înainte de plecarea spre Alba Iulia, locuitorii români ai Sebeșului au participat la Sfânta Liturghie care s-a oficiat în fiecare dintre cele două biserici ale orașului, ortodoxă și greco-catolică, despărţite doar de râul Sebeş. La fel cum se întâmpla în fiecare duminică, în cadrul liturghiei, preoţii s-au cuminecat. După terminarea serviciului divin, participanții s-au deplasat in corpore în Piaţa Mare a oraşului, unde a fost oficiat un Te Deum, la care au slujit, împreună, cei doi protopopi, Ioan Simu (greco-catolic) şi Sergiu Medean (ortodox), după care delegația Sebeșului a pornit spre Alba Iulia.

Ioan Simu (1875-1948), protopop și președinte al Consiliului Naţional Român din localitate, a folosit pentru a sluji şi pentru a se împărtăşi un potir euharistic care, după moartea sa, survenită la 30 de ani după acele evenimente, a avut o soartă mai puțin obișnuită. Urmașul său în scaunul protopopesc al Sebeşului, preotul Teodor Radu, în contextul desființării de către comuniști a bisericii greco-catolice, la sfârșitul anului 1948, a ales să ascundă vasul liturgic în podul bisericii, sub o grindă, unde a rămas timp de decenii, fiind descoperit abia în anii ’70 ai secolului trecut, de părintele Petru Brudea, cu ocazia unor reparaţii la acoperiş. Ulterior, potirul a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, acest valoros artefact fiind propus publicului ca exponat al lunii decembrie.

Potirul euharistic este confecţionat din argint, prin turnare, și a fost realizat din trei părţi, lucrate separat și asamblate ulterior. Acestea au fost îmbinate folosindu-se un şurub introdus prin interiorul piciorului. Vasul liturgic are înălţimea de 27 cm, iar grosimea metalului, variază de la 1 la 4 mm.

Talpa potirului este circulară, având diametrul de 14,8 cm, partea sa inferioară fiind tratată sub forma unei scotii cu baza profilată. Deasupra acesteia se află un registru decorativ, de forma unei semicalote, împărţit în zone egale cu ajutorul a trei lobi sugeraţi, realizați în relief, pe care se află tot atâtea cruci stilizate. Câmpurile delimitate astfel sunt ornamentate cu elemente de decor vegetal, realizate tot în relief, în fiecare dintre ele fiind redate instrumentele utilizate la supliciul Mântuitorului. Astfel, sunt figurate stâlpul infamiei, cu biciul şi beţele folosite pentru a-l lovi în curtea Praetorium-ului, atunci când a fost dus în faţa lui Pilat din Pont, cununa de spini, piroanele, ciocanul şi cleştele, utilizate la crucificare şi, respectiv, scara care a servit la montarea plăcuţei cu inscripţia INRI. Acestora li se adaugă trestia, cu buretele în vârful ei, cu ajutorul căreia i s-a dat să bea oţet, precum şi suliţa cu care a fost străpuns. La interior, pe marginea tălpii, este gravat textul „Poporulu eclesiei gr.c. dein Sabesiu, 1869″. Elementele decorative amintite acoperă și fusul potirului.

Piciorul acestuia este decorat cu patru noduri, cu diametre şi dimensiuni diferite, realizate din succesiuni de profiluri de tip scotie și tor. Acestea din urmă au muchiile decorate cu motivul torsadei (al funiei), ornament cu dublu rol, decorativ şi funcţional, asigurându-se astfel o mai bună aderență la manipulare.

În partea superioară a piciorului se află cupa, nedecorată, susținută de un suport ajurat, tot din argint, ornamentat cu vrejuri de viţă-de-vie, dispuse în patru registre verticale, în formă de inimă, delimitate unele de altele de câte un ciorchine.

VIDEO| Vlad Lință, elev fruntaș la Colegiul Militar din Alba Iulia, onorează Ziua Națională a României cu o interpretare a unui „cântec bătrân ca Unirea”

Cu prilejul Zilei Naționale a României 2021, reprezentanții Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia au oferit publicului o interpretarea a cântecului „Treceți batalioane române Carpații”, prin vocea elevului fruntaș Vlad Lință.

Cântecul a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă. Unul dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918.

Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice – una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”