Zeci de localități din Alba – municipii, orașe sau comune, doar cu… numele

Zeci de localități din Alba nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte de încadrare ca municipii, orașe sau comune – din pricina sporului demografic negativ şi a exodului spre vest.

Județul Alba s-a înființat în cadrul reformei administrative din anul 1968, fiind compus la această dată din 78 de unități administrativ-teritoriale: 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune. Dintre acestea, după 1990, au fost înființate două noi comune, iar altele două au devenit orașe. Astfel, comuna Teiuș a devenit oraș în baza Legii nr. 66/15.07.1994, iar Baia de Arieș este oraș prin Legea nr. 18/08.01.1998. Comuna Cut a fost înființată prin reorganizarea teritorială a comunei Câlnic, conform Legii nr. 84/10.04.2004, iar comuna Bucerdea Grânoasă s-a înființat prin desprinderea actualelor sate componente din comuna Crăciunelu de Jos, prin Legea nr. 109/27.04.2006.Între timp, realitățile sociale, economice, demografice și edilitar-gospodărești care au stat la baza înființării unor unități administrativ-teritoriale sau la ridicarea rangului celor existente s-au modificat la nivelul întregii țări. În prezent, rețeaua de localități este reglementată prin Legea nr. 351/06. 07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, actualizată prin Legea nr. 100/27.04.2007. Legislația în vigoare stabilește, printre altele, condițiile necesare înființării unei comune și principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane. Nici acum, după aproape 15 ani, multe dintre localități nu se încadrează în categoria municipiilor, orașelor sau comunelor, cel puțin din punct de vedere al populației minime, ca să nu mai vorbim despre dezvoltarea economică sau dotarea edilitar-gospodărească.

ELIT

Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi rurale, ierarhizate pe ranguri: rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană; rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european; rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; rangul III – oraşe; rangul IV – sate reşedinţă de comună; rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor. lAlba – județul cu un singur municipiu Potrivit Legii nr. 351/2001, municipiul reședință de județ trebuia să aibă o populație „de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori”, iar „alte municipii”, „de regulă între 25.000 şi circa 70.000 de locuitori”.

Dacă – potrivit legii menționate – la 1 ianuarie 1999 Aiudul avea 28.909 locuitori, potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului populației din 2011 publicate pe site-ul Direcției Regionale de Statistică Alba, localitatea are în prezent doar 22.876 locuitori, adică sub 25.000 de locuitori, cât preciza legea înaintea actualizării. În schimb, în 1999, Blajul avea 21.819 locuitori, dar la recensământul din 2011 aici locuiau 20.630 de locuitori, deci nu avea populația stipulată de Legea nr. 351/2001, ambele localități urbane fiind oarecum tolerate în categoria „alte municipii”. Astfel, în 2011, doar Alba Iulia, cu cei 63.536 de locuitori, avea populația minimă pentru un municipiu reședință de județ. Sebeșul, cu 27.019 locuitori, putea fi inclus la „alte municipii”, ca localitate urbană de rangul II. După intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2007, care a crescut baremul minim al populației minime pentru municipii de la 25.000 la 40.000 de locuitori, Alba Iulia ar rămâne singura localitate urbană care s-ar încadra la categoria municipii. Baia de Arieș – oraș doar cu numele Dintre localitățile urbane de rangul III, Baia de Arieș avea doar 3.461 de locuitori, potrivit recensământului din 2011 și nu se mai încadra, potrivit Legii nr. 351, nici măcar în sintagma „de regulă”, pentru că nu avea „de la circa 5.000 de locuitori”.

Practic, cel puțin din punct de vedere al populației, Baia de Arieș este oraș doar cu numele. La limită s-ar fi încadrat atunci și Abrudul, care în 2011 avea cu 72 de locuitori mai mulți decât baremul minim din 2001, având 5.072 de locuitori. Dacă legea nu s-ar fi actualizat și ar fi îndeplinit și criteriile minimale de infrastructură și dotări, două comune ar fi putut deveni până în 2007 orășele de rangul III – Ighiu, cu 6.283 de locuitori și Săsciori, cu 5.757 de locuitori. Dar Legea nr. 100/2007 a dublat populația minimă necesară pentru un oraș, de la 5.000 la 10.000 de locuitori. lCel puțin 18 comune sunt… niște sate mai mari Pentru înființarea unei comune, populația minimă a localității trebuie să fie de cel puțin 1.500 de locuitori, dar acest criteriu, alături de cel economic, de infrastructură și dotări, trebuie să fie îndeplinit şi de comuna care rămâne după desprinderea unei comune noi. Numai luând în calcul populația minimă, 18 localități din județul Alba nu ar mai îndeplini conform legislației în vigoare criteriul minim referitor la numărul de locuitori.

ADEZIUNE PLUS

Astfel, următoarele comune au sub 1.500 de locuitori: Almașu Mare (1.289), Bucium (1.454), Cergău (1.490), Ciuruleasa (1.197), Cut (1.075), Hopârta (1.152), Livezile (1.192), Mogoș (731), Ocoliș (616), Ohaba (757), Poiana Vadului (1.139), Ponor (540), Poșaga (1.048), Rădești (1.200), Râmeț (574), Rimetea (1.126), Sălciua (1.428) și Vadu Moților (1.348). Alte două localități îndeplineau acest barem la limită la recensământul din 2011: Fărău (1.569) și Roșia de Secaș (1.542). Desigur, legislația poate fi interpretată în fel și chip, dar rangul localității aduce după sine nu doar beneficii, ci și obligații, principalii indicatori, elementele şi nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale stând la baza criteriilor de stabilire a impozitelor şi taxelor.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Cum va fi VREMEA până în 7 martie 2021, în județul Alba. Temperaturi vor fi scăzute, iar precipitațiile reduse

Cum va fi VREMEA până în 7 martie 2021, în județul Alba. Temperaturi vor fi scăzute, iar precipitațiile reduse Săptămâna… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

3 Comentarii

De langa Podul Mures 15 mai 2016 at 12:37

Vedeti stimati cititori de ce trebuie redusi parlamentarii la maxim 200 (bulgarii au 120) si numarul insuportabil de consilieri judeteni ori locali la maxim 12 !Iohanis si Ciolos ce mai astepti,opriti tocarea banilor publici catre acesti numerosi vampiri !

contribuabilu` 15 mai 2016 at 17:20

1. Avantaje au numa`…..numerosii alesi locali, primari, viceprimari si consilieri, apoi multimea incomensurabila a angajatilor de primarii din „comunele” care nu sunt comune ci…sate, din municipiile care nu sunt municipii ci orasele s.a.m.d. Toti acestia sunt platiti de la bugetul central , pt ca primariile respective nu-si pot sustine material (din impozite si taxe locale !) nici macar 25 % din salariile incasate !
2. Dezavantaje au toti locuitorii din aceste localitati pt ca ….NU SUNT BANI pt orice fel de investitii in infrastructura locala !

contribuabilu` 15 mai 2016 at 17:52

P.S. Sorry, am uitat ceva si mai important !
3.Locuitorii platesc impozite si taxe cu atat mai mari, cu cat localitatile lor sunt…”incadrate” la un nivel superior !

Comentariile sunt oprite