Câte milioane de euro pierde economia României în fiecare an prin neintrarea în Schengen: Anunțul făcut de ministrul Economiei

Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, adăugând că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că tehnic vorbind noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (…) Vorbim de o pierdere anuală. Vreau să vă spun că o decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. (…) Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp. Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia, România, are nevoie de aceste fonduri„, a spus Spătaru.

El a subliniat că trebuie să mulţumim marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.

Totodată, ministrul Economiei a afirmat că a făcut apel către toţi ambasadorii şi către toate statele să analizeze intrarea României în Schengen din punct de vedere tehnic, conform condiţiilor care au fost stabilite pentru aderarea în Schengen, şi orice decizie „care ţine de emoţie sau de alte aspecte care nu au relevanţă pentru aderarea noastră în Spaţiul Schengen să fie lăsate deoparte„.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunţat joi, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.

Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

„V-aş minţi dacă nu aş spune că sunt, de asemenea, dezamăgită şi cred să împărtăşesc această dezamăgire cu cetăţenii din România şi Bulgaria. Este rolul Comisiei să fie optimistă şi să facă paşii următori. Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea„, a dat asigurări comisarul european pentru afaceri interne.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.

sursa: stiripesurse.ro

De ce Olanda și Austria nu vor România în Spațiul Schengen? Explicațiile unui om de afaceri

Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj, a explicat care a fost motivul votului nefavorabil al Austriei pentru aderarea României la spațiul Schengen. 

”Haideți să ne imaginăm că firma Frohe Weihnachten GmbH din Munchen comandă lampioane de Crăciun la firma 快乐假期有限公司* din Shanghai.

Transportator este compania tailandeză บริษัท คาล์ม ซีส์ จำกัด**.

Care are două variante de transport maritim către două porturi, ambele situate în Spațiul Schengen, iar de acolo lampioanele merg pe transport rutier.

Varianta 1

1. Shanghai – Hamburg distanță maritimă 12.277 mile nautice, timp de navigație = 51,2 zile (ports.com)

2. Timp de descărcare în port = 12 zile (decembrie 2022)

3. Hamburg – Munchen distanță rutieră 776 km timp de condus 0,5 zile, la medie de 70 km/h (distanțe.ro)

4. Total = 63,7 zile

5. Cost pentru container = 8000 $

Varianta 2

1. Shanghai – Constanța distanță maritimă 9465 mile nautice, timp de navigație = 39,5 zile (ports.com)

2. Timp de descărcare în port = 4 zile (noiembrie 2022)

3. Constanța – Munchen distanță rutieră 1706 km timp de condus 1 zi, la medie de 70 km /h (distanțe.ro)

4. Total = 44,5 zile

5. Cost per container = 6400 $

Este lesne de înțeles ce va alege firma tailandeza: chiar dacă varianta 2, via Constanța, îi aduce mai puțini bani pe transport, va putea face trei ture, deci în valoare absolută va câștigă mai mult decât în varianta 1, via Hamburg.

Așadar, nimeni nu ne vrea în Schengen, Austria s-a „sacrificat” pentru România, iar Olanda pentru Bulgaria. Croația e inofensivă, fără porturi comerciale de gabarit, țară turistică fermecătoare, s-a filmat acolo Game of Thrones.

Restul scenariilor sunt, în marea majoritate, între departe de subiect către paranoide, România trebuia să între în spațiul Schengen cu mult înainte de război, înainte de criza utilităților, înainte de criza de materii prime și materiale.

Să nu spună nimeni că e mai complicat de atât, că nu e, nimic nu este mai puțin complicat decât banii.
Așadar, încercăm și la anul…”

* google translate engleză-chineză Happy Holidays Limited

** google translate engleză-tailandeza Calm Seas Limited

SANCȚIONAREA Austriei de către români continuă! Universitatea Craiova boicotează total Austria: ”Clubul își va muta conturile Raiffeisen Bank, iar alimentarea cu combustibil nu se va mai realiza în stațiile OMW-Petrom.”

„În urma atitudinii revoltătoare a Republicii Austria, de a bloca accesul României la Spațiul Schengen, Universitatea Craiova, fidelă principiilor înrădăcinate în ADN-ul său, a luat decizia de a sancționa companiile austriece partenere cu un boicot total.

CITEȘTE ȘI: Românii au început răzbunarea asupra Austriei! Unul dintre cei mai mari fermieri din România și-a închis conturile la BCR, după opoziția Austriei asupra aderării țării noastre la Schengen!

Începând din această lună, clubul își va muta conturile de la banca cu acționariat austriac Raiffeisen Bank, iar alimentarea cu combustibil și consumabile a parcului auto al Științei nu se va mai realiza în stațiile OMW-Petrom. Totodată, începând de anul viitor, tradiționalul cantonament de vară al leilor nu se va mai face în vreo stațiune montană din Austria, ci într-o altă țară europeană care are condiții de pregătire similare.

Din punctul nostru de vedere, aceste companii, dar nu numai ele, sunt părtașe la politica absurdă și discriminatorie la adresa românilor și a României, promovată de statul austriac în aceste zile. Sperăm ca demersului nostru să i se alăture întreaga suflare fotbalistică românească pentru că, astăzi mai mult ca oricând, trebuie să arătăm că suntem suficient de maturi din punct de vedere instituțional pentru a nu mai acționa după dictonul: „Capul plecat, sabia nu-l taie!“”, a transmis Universitatea Craiova.

CITEȘTE ȘI: Raiffeisen Bank și BCR, speriate de răzbunarea pregătită de români după votul Austriei împotriva aderării României la Spațiul Schengen