Rămâi conectat

Actualitate

VINŢU DE JOS ARE NEVOIE DE UN PRIMAR GOSPODAR ŞI ONEST FAŢĂ DE CETĂŢENI

Publicat

în

Stimaţi cetăţeni ai comunei Vinţu de Jos,
Mă adresez dumneavoastră în calitate de candidat independent la funcţia de primar al comunei. Aş dori, în doar câteva rânduri, să vă informez în legătură cu ceea ce îmi propun. Împreună putem realiza multe lucruri pentru binele comunei noastre, pentru ca toţi să trăim mai bine şi mai liniştit.
M-am născut, am crescut şi sunt domiciliat în comuna Vinţu de Jos. Sunt căsătorit şi am doi copii, elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII „Iuliu Maniu”, Vinţu de Jos. Am muncit în străinătate 11 ani, iar în prezent sunt angajatul unei firme de transport internaţional, pe care o deţin împreună cu soţia mea.
Ştim cu toţii ceea ce au făcut persoanele care ne-au condus până în momentul de faţă. S-au realizat şi lucruri bune, dar lasă foarte mult de dorit calitatea executării acestora. Cunoaştem cu toţii ura şi răutatea dintre crescătorii de animale, absenţa păşunilor, dar şi aroganţa şi lipsa de respect a celor care ne-au condus.
Aş dori, împreună cu dumneavoastră, să putem realiza pentru comuna noastră următoarele obiective:
1. Achiziţionarea unor utilaje de strictă necesitate care să deservească interesele comunei şi ale cetăţenilor: reparaţia de drumuri, curăţirea albiilor râurilor, continuarea executării lucrărilor de canalizare, apă potabilă şi închirierea acestora în scopul creşterii bugetului consiliului local.
2. Achiziţionarea unui microbuz care să poată transporta persoane cu vârsta înaintată, elevi din satele mai îndepărtate la medic, magazin, farmacie. Cu acest prilej, vă aduc la cunoştinţă faptul că sunt elevi din Vurpăr care vin pe jos 3-4 km, până la şcoală.
3. Împreună cu cei doi medici, ajungerea la un consens în vederea instituirii unui sistem de urgenţă primară, cu medic asistent şi permanent – dimineaţa şi după amiază. De asemenea, transportarea persoanelor care nu se pot deplasa cu respectivul microbuz la medic. Susţin concurenţa sistemului de distribuire a medicamentelor în vederea scăderii preţurilor acestora.
4. Ştiut fiind faptul că majoritatea ţărilor luptă împotriva abandonului şcolar, stimularea elevilor pentru a-şi continua studiile, recompensarea acestora prin premii sau alte modalităţi (în funcţie de rezultatele obţinute, de exemplu, prin organizarea de excursii) sunt extrem de importante. Vă întrebaţi de unde putem obţine bani pentru acestea. Un exemplu ar fi buna gestionare a banilor care se plătesc pentru închirierea sălii de sport. Trebuie avută în vedere, de asemenea, recompensarea şi stimularea ansamblului folcloric al comunei, a persoanelor care reprezintă şi fac cinste comunei Vinţu de Jos.
5. Crescătorilor de animale le pot spune că le-aş acorda tot sprijinul în vederea organizării acestora în asociaţii, retrocedarea păşunilor care au fost vândute în suprafaţă de 160 hectare sau chiar mai mult, în înfinţarea unui depozit frigorific, a unui micro abator/ hală – pentru a-şi putea comercializa mai uşor produsele. Orice ţară civilizată ne-ar invidia pentru rezerva de apă care traversează comuna şi nu este folosită pentru irigatul păşunilor şi a culturilor.
6. Înfiinţarea unei echipe care să se ocupe de curăţenia comunei, achiziţionarea de utilaje destinate acestui proces, insistând în organizarea unei halde de gunoi pentru a putea colecta deşeurile săptămânal, iar banii obţinuţi ar putea servi asigurării iluminatului stradal, a pazei etc.
Calitatea drumurilor o ştim cu toţii, dar vă dau doar un exemplu: pe str. Valea Vinţului s-a reparat drumul de-abia în urmă cu o săptămână, după ce timp de patru ani nu s-a făcut nimic. Ştiut fiind faptul că urmează efectuarea lucrării de introducere a apei potabile şi canalizării, se va distruge din nou. Trageţi dumneavoastră o concluzie în privinţa simţului gospodăresc pe care îl au sau l-au avut aleşii noştri…
7. Mi se pare importantă înfinţarea unor zone industriale pe raza comunei, pentru a atrage un număr cât mai mare de investitori în vederea combaterii şomajului şi crearea de noi locuri de muncă.
8. Ajungerea la un consens în privinţa transportatorilor de mare tonaj care ne tranzitează drumurile (lemne, balast, etc.) în vederea achitării unei taxe de tranzit, bani care ar putea folosi la repararea şi întreţinerea drumurilor, înlocuirea balustrăzilor rupte de pe podul Mureş, care prezintă un pericol iminent pentru cetăţeni.
9. S-au cheltuit foarte mulţi bani pentru amenajarea căminelor culturale, în prezent neterminate, lipsindu-le foarte multe lucruri necesare, neputând fi utilizate în vederea organizării ceremoniilor (nunţii, boteze, spectacole), o altă sursă de buget a consiliului local, care, din păcate, merge în buzunarele unor societăţi private.
10. Nu cred că ar costa foarte mulţi bani înfinţarea unor parcuri de agrement pe lângă grădiniţe şi şcoli generale, pentru ca elevii să aibă un mijloc de divertisment în vacanţe şi în timpul liber. Susţin înfiinţarea unor baze sportive, inclusiv a unei piscine, pe raza comunei, promovând activităţile sportive, atât de utile unei dezvoltări armonioase a populaţiei.
Un număr foarte mare dintre dumneavoastră aveţi copii sau nepoţi care studiază sau muncesc peste hotare. Poate aţi fost în mare parte plecaţi peste hotare. Şi eu am fost foarte mult timp şi am văzut cum arată satele şi comunele altor ţări… De ce nu ar putea fi şi la noi ca la ei? Este ştiut faptul că starea de stres provoacă cele mai multe boli ale organismului. Aş vrea, pe cât posibil, să elimin o parte din acest stres cel puţin în relaţiile dintre dumneavoastră – cetăţenii şi primăria, respectiv organele locale. Ar mai fi foarte multe lucruri de spus şi făcut, dar nu vreau să credeţi că vă vorbesc din punctul de vedere al unui om politic, ci, având în vedere că sunt independent, din cel al unui gospodar al acestei comune pe care, în mare parte, îl cunoaşteţi.
Nu în ultimul rând, şi aici închei, la nivelul primăriei, dacă eu voi fi opţiunea dumneavoastră, aş cere o revizie financiar contabilă a ultimilor opt ani, efectuată de către o persoană specializată (audit financiar) şi revizuirea, în totalitate, a situaţiei fondului funciar pentru ca dumneavoastră să beneficiaţi de păşuni, terenuri, etc, aşa cum le-aţi avut din moşi strămoşi. O mai bună organizare a servicilor prestate de către angajaţii primăriei, o colaborare permanentă cu societatea în vederea transparenţei lucrărilor efectuate de către primărie.
Cetăţeni ai comunei Vinţu de Jos, toţi muncim, luptăm pentru o cauză mai dreaptă, un nivel de viaţă mai ridicat, suntem gospodari, ceea ce înseamnă că încercăm să creştem situaţia noastră economică. Acest lucru nu îl regăsim astăzi la cei care reprezintă comuna noastră, aceştia organizând licitaţii peste licitaţii, oferind spre vânzare tot ce se poate.
Avem foarte multe de făcut împreună. Am nevoie de ajutorul dumneavoastră ca să atragem cât mai mulţi bani (europeni şi din alte surse) la bugetul comunei, pentru a putea asigura o calitate a vieţii mai ridicată, pentru a avea o comună mai curată şi mai liniştită.
Dumneavoastră, prin votul acordat, veţi decide acest lucru.

Bănică Ştefan Ioan


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România se va îndrepta spre impozite mai mari. Adrian Vasilescu, BNR: „Veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană”

Publicat

în

România se va îndrepta spre impozite mai mari. Adrian Vasilescu, BNR: „Veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană”

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României, a spus în seara zilei de duminică, la Digi24, că România se confruntă deja cu o criză economică multiplă, dar are totuși și un „punct tare”: nu se poate vorbi și despre o criză financiară. În opinia sa, o variantă pentru oprirea creșterii inflației ar fi majorarea impozitelor.

Cât de aproape suntem de o criză economică, de români care să rămână îndatorați la bănci, în contextul în care ratele cresc, de un șomaj în creștere? a fost întrebat, duminică seara, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională. „România este în criză. Să sperăm că în această criză nu va veni o recesiune. Guvernatorul și-a exprimat speranța, de la tribuna de la care a vorbit joi, că România nu este în recesiune și sunt șanse să nu fim în recesiune, să trecem de asta. Criză financiară nu există în România, asta este o poveste, și tocmai ăsta e punctul tare: nu avem criză financiare în această criză multiplă”, a răspuns Adrian Vasilescu.
Reducerea TVA, o variantă proastă pentru România

„Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil – este o părere personală, nu vorbesc în numele Băncii Naționale – ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari, pentru că la această oră suntem țara cu impozitele raportate la PIB pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Adică, veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Avem venituri de 27% și dorim cheltuieli de 40% . Nu se leagă”, a spus Adrian Vasilescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Întrebat dacă aceste creșteri de impozite și de taxe ar fi oportune încă de anul acesta sau mai bine de anul viitor, consilierul de strategie de la BNR a recunoscut: „E greu, e greu să faci creșteri de impozit, pentru că și așa populația este sleită de inflație, puterea de cumpărare a scăzut, dar
România a întârziat cu această măsură. Ea trebuia luată mai demult”, a atras atenția Adrian Vasilescu. „Depinde cum se va înțelege guvernul cu populația, coaliția, care ar trebui să voteze în Parlament o asemenea măsură, cu populația”, a completat el.

Reducerea TVA, prin urmare, nu ar fi o variantă bună pentru România în acest moment. „TVA-ul a făcut deja foarte multe exerciții de reducere. Să ne amintim că în 2015 când a fost redus TVA-ul de la 19 la sută la 15 la sută, ne-am trezit cu o creștere sub zero a prețurilor, adică o inflație negativă. Nu era deflație. România n-a fost în deflație, dar a fost într-o struțo-cămilă de inflație negativă, prețuri sub zero”, a arătat consilierul BNR.
Cât mai crește inflația în România și la cât ar putea ajunge

„Țările dimprejurul nostru au inflații mai mari decât noi. Ele au luat înainte cu inflația, s-au dus mult mai departe decât noi, sunt și acum înaintea noastră cu inflația și normal că ei se luptă cu o inflație mai puternică și mai persistentă decât a noastră. Și a noastră e o inflație mare, dar nu e cea mai mare”, a mai spus el.

Adrian Vasilescu spune că maximul inflației în România, potrivit analizelor făcute în baza datelor existente la această oră, va fi de 14 la sută. „Dacă datele se vor schimba, se vor schimba și prognozele. Dar pe datele existente acum, prognoza este maxim 14 la sfârșitul acestui an, după care va veni spre 12, pe urmă spre 6-7, apoi spre 6-5 prin 2024, deci este o inflației pe termen lung. Băncile centrale mari au crezut că este o inflație tranzitorii. Au bătut monedă cu inflația tranzitorie, s-au fript, acum au înțeles că este inflație pe termen lung și că trebuie să ia măsuri drastice și ele”, a comentat Adrian Vasilescu.
De ce România nu e ca Bulgaria

Bulgaria cere Comisiei Europene eliminarea accizei la carburant și la energie. Întrebat dacă este o măsură pe care ar putea să o ia și statul român și dacă ar funcționa și pentru România această variantă, Adrian Vasilescu spune că în opinia sa, măsurile de compensare și de plafonare, care
sunt prelungite pentru încă un an de zile începând de la 1 aprilie, sunt pe măsura puterii României.

„Bulgaria nu are deficitul bugetar al României. Am fost pe deficit bugetar de 10 la sută în 2020, acesta a scăzut la 7 la sută, dar e în continuare foarte mare. El este cuplat cu un deficit, de asemenea mare, al balanței importuri-exporturi, care se reflectă și într-un deficit de cont curent. Avem un buget care este ocupat în proporție de 90 la sută de salarii și de pensii. Mai rămân 10% din acest buget din care se mai pot face anumite cheltuieli și restul, pe deficit bugetar”, a explicat Vasilescu.
Vor crește dobânzile și mai mult?

Întrebat dacă Banca Centrală va majora dobânda-cheie, el a spus că anticipațiile privind dobânda-cheie sunt interzise în fiecare bancă centrală, pentru că ar putea să influențeze piața.

„Pot să vă spun foarte limpede că dobânzile sunt în creștere. Este o perioadă în toată lumea de creștere a dobânzilor. De altfel, se produce un transfer, o tranziție de la marea relaxare, cu care s-au obișnuit marile bănci centrale din 2012 și până înainte de criza asta (adusă de pandemie și acum de război – n.r.), la marea înăsprire. Dobânzile cresc și Banca Națională a crescut dobânzile de 3 ori, iată, în acest an”, a punctat Adrian Vasilescu.

Consilierul de strategie de la BNR a comentat și criticile care vin din partea unor analiști economici, care acuză Banca Națională că susține politica inflaționistă, pentru că a majorat cu 0,75% dobânda-cheie, ceea ce ar fi prea puțin, în opinia acestora.

„Da, sunt unii economiști care spun că ar fi trebuit să trecem la dobândă real pozitivă. Dacă inflația este la 12 la sută, cât ar trebui să fie dobânda pozitivă? 14 la sută dobânda? Și să fim o insulă singulară în lumea asta în care dobânzile sunt în continuare real negative, chiar dacă se desprind de zero și merg către 1, către 2? Statele Unite deja au pornit înainte, Banca Centrală Europeană pregătește asemenea măsuri. Noi cât să ridicăm dobânzile ca să ne desprindem? Să fim singuri în lumea asta – caraghioși, de altfel?” – a spus Vasilescu.

El a explicat că dobânzile trebuie „stabilite cu maximă atenție, maximă prudență, cu un dozaj și un calendar foarte exacte, corespunzătoare realității”.

În ceea ce privește inflația, „deja lumea toată s-a lămurit, nu mai discută, sunt axiome. Inflația determinată de energie, adică de gaze și de energie electrică și de combustibili, nu poate fi combătută cu politică monetară. Politica monetară peste tot în lume este rezervată pentru runda a doua, adică pentru influențele pe care prețurile care cresc, stimulate de energia electrică, spre gaze și spre combustibili, prețurile astea împrăștie prin toată masa de consum. Asta înseamnă efecte de runda a doua. Inflația este combătută pe efectele de runda a doua cu dobânda de politică monetară”, a arătat Adrian Vasilescu.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Surprize la Recensământul 2022: În jumătate din țară, auto-recenzații din mediul rural îi depășesc cu mult pe cei din urban

Publicat

în

Surprize la Recensământul 2022: În jumătate din țară, auto-recenzații din mediul rural îi depășesc cu mult pe cei din urban

În aproape jumătate din județele țării, populația din mediul rural care s-a auto-recenzat o depășește pe cea din mediul urban, arată datele la zi ale Recensamântului Populației, iar în județul Dâmbovița ponderea auto-recenzaților din rural este de 70%, față de mai puțin de 30% în mediul urban.

În Vrancea, Teleorman și Giurgiu de asemenea, populația din mediul rural pare mult mai interesată în a se auto-recenza decât cei din zonele urbane.

Situația pe urban/rural pe județe arată ca în graficul de mai jos:

Elit - Gustul Desăvârșit

”Este o evoluție surprinzătoare, populația din rural reprezentând doar 45 la sută din întreaga populație. Analiza gradului corelat de recenzare a populației urbane și rurale pe județe relevă constatări surprinzătoare. Putem vorbi de o veritabilă revanșă a populației din mediul rural în fața unei populații urbane cu nivel superior de educație, dotare incomparabil mai bună cu laptopuri, calculatoare, tablete, abilități superioare de folosirea a acestor echipamente, având activități profesionale, de studiu ori personale în care este mai frecventă folosirea calculatorului și laptopului, dar mai puțin interesată în marea operațiune statistică din România”, spune profesorul Vasile Ghețău.

Pe medie, cel mai bine la capitolul auto-recenzare stau județele Brașov și Harghita, cu peste 60% din populație auto-recenzată. Acestea sunt urmate de Covasna, Bihor și Cluj, unde ponderea autor-recenzaților trece de 55%. La polul opus găsim județele Bacău, Iași, Mehedinți și Dolj, unde interesul pentru recensământ pare cel mai mic din întreaga țară.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 4. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Publicat

în

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 4. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Testele de antrenament, setul 4, la Evaluarea Națională 2022 au fost publicate astăzi, 16 mai, de Ministerul Educației.

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 română, setul 4

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 matematică, setul 4

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 limba maghiară maternă, setul 4

CITEȘTE ȘI: Modele de SUBIECTE și BAREME la Matematică și Limba Română

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica baremele de notare și rezolvare pentru setul 4 de teste, de regulă, în fiecare vineri.

CITEȘTE ȘI: BAREME TESTE de antrenament EVALUAREA NAȚIONALĂ 2022, setul 1

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 3 iunie, potrivit acestei structuri a examenului. Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor în perioada 30 mai – 3 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Calendarul probelor și rezultatelor de la Evaluarea Națională 2022 este următorul:

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare