Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

VINERI: Creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni şi Moşul încărcat cu daruri

Publicat

în

*Povestea Sfântului Ierarh Nicolae, a darurilor oferite  şi tradiţia crenguţelor

Cu mai puţin de trei săptămâni înaintea Crăciunului, în data de 6 decembrie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ierarh Nicolae, considerat, în creştinism, ocrotitorul şi patronul spiritual al  săracilor, călătorilor, fetelor nemăritate şi, în special, al copiilor. Sfântul Nicolae este o sărbătoare mult iubită de către întreaga creştinătate, ea prefigurând bucuria şi obiceiurile specifice Crăciunului. La noi, în Ardeal, „Sân Nicoară”, aşa cum este supranumit, este cel mai cinstit sfânt din regiune. Tradiţia spune că în noaptea din 5 spre 6 decembrie, micuţii trebuie să-şi pregătească ghetuţele, să le cureţe şi să le pună la uşă, pentru că Moş Nicolae se va opri la casa fiecaruia şi-i va lăsa un dar pe măsura “cuminţeniei” din timpul anului. Obiceiul spune că cei mai cuminţi copii vor primi multe, multe dulciuri, iar năzdrăvanii vor primi o nuieluşă. În popor se mai spune că, odată cu venirea acestei zile, iarna a început. Dacă pe 6 decembrie ninge este semn că moşul îşi scutură barba…

Citește și: mesaje de Moș Nicolae

 Povestea Sfântului Ierarh Nicolae. Legenda Sfântului Nicolae

 Sfântul Nicolae era originar din provincia Lichiei din Asia Mica (Turcia), el văzând lumina zilei în cetatea Patara, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea. Părinţii săi, Teofan şi Nona, erau oameni de rang înalt şi foarte bogaţi, dar cu credinţă în Dumnezeu. Ei au dăruit şi fiului lor o educaţie creştină, în spiritul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos. Din copilărie începând, Sfântul Nicolae a dat semne de comportament spiritual excepţional, el fiind sfinţit cu darul Sfântului Duh încă din pântecele mamei sale. A început a vieţui înca de la naştere cinstind pe Dumnezeu cu buna cucernicie, fîcând minuni din fragedă copilărie şi deprinzându-se încă de atunci cu postul. După ce părinţii săi au părăsit această viaţă, Nicolae a împărţit colosala avere moştenită săracilor, nepăstrând pentru sine absolut nimic, uimind prin acest gest al său pe mulţi oameni.

Elit - Gustul Desăvârșit

 După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei, Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni, scrie crestinortodox.ro. Tradiţia spune că Dumnezeu s-a arătat în vis unui episcop bătrân, pe care l-a îndemnat să pună arhiepiscop pe primul bărbat care va intra a doua zi în biserică. Şi acesta a fost Sfântul Nicolae, pe care nimeni nu-l ştia deoarece el trăia în Mira asemenea săracilor, cercetând în fiecare zi biserica. El a refuzat la început această funcţie, însă Mântuitorul i s-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia şi îndemnându-l să primească noua demnitate.

 Ca arhiepiscop, Sfântul Nicolae a avut o activitate deosebită. A fost un adevărat pastor sufletesc, învăţând, îndrumând, fiind exemplu adevărat pentru toţi creştinii încredinţaţi lui. Un adevărat om al lui Dumnezeu. A ajutat pe săraci, i-a primit pe cei păcătoşi, a apărat credinţa de erezii şi de persecutorii păgâni, el însuşi fiind chinuit de soldaţii împăraţilor Diocleţian şi Maximian, care au încercat să distrugă creştinismul şi să reintroducă religiile păgâne.

 În jurul anului 305 a fost întemniţat, dar atunci când pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Constantin cel Mare (305-335), a fost eliberat. Sfântul Ierarh Nicolae a fost un aprig apărător al dreptei credinţe, participând alături de cei 318 episcopi din întreaga lume la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Sinod convocat de însuşi Împăratul Constantin cel Mare, pentru a fi combătută erezia ariană – învăţătura care contestă divinitatea Mântuitorului Iisus Hristos – Fiul lui Dumnezeu.

 Sfântul Nicolae a fost unul dintre foarte puţinii care au luat cuvântul la acest Sinod, condamnând erezia lui Arie şi susţinând cinstirea Maicii Domnului în Biserică (adică, a-L recunoaşte pe Mântuitorul Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu întrupat presupune, implicit, a o recunoaşte pe Maica Domnului că Născătoare de Dumnezeu). Din râvna arzătoare pentru adevărul dogmelor credinţei şi din supărare pentru atitudinea lipsită de credinţă a ereticului Arie, Sf. Nicolae l-a pălmuit pe acesta în mijlocul acelei mari adunări. Pentru aceasta el a fost scos din Sinod şi din scaunul său episcopal pentru o vreme, până când Însuşi Iisus Hristos şi Maica Domnului S-au arătat mai multor ierarhi, descoperindu-le că din porunca de sus a fost lovirea aceea. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas şi obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu joardă în semn de avertisment.

 Milostiv, credincios şi iubitor de dreptate, Sfântul Nicolae a umblat prin mijlocul poporului ca un înger al lui Dumnezeu. El a fost socotit sfânt de popor chiar din timpul vieţii lui pământeşti căci oamenii chemau cu credinţa numele lui întru necazuri şi se mântuiau. El venea şi în vis şi aievea înaintea celor care îl chemau în ajutor, şi îi ajuta uşor şi grabnic, fie ca aceia se aflau aproape sau foarte departe.

 Au rămas în tradiţia creştină consemnate mai multe dintre faptele sale minunate

 Astfel, în timpul călătoriei sale spre Ţara Sfântă, o furtună puternică ameninţa să scufunde corabia pe care se afla şi Sfântul Nicolae. Cei de pe corabie s-au temut foarte mult de moarte năpraznică şi l-au rugat pe Sfântul Nicolae să le ajute şi să-i izbăvească de aceasta nenorocire, zicându-i: “Sfinte a lui Dumnezeu, de nu ne vei ajuta cu rugăciunile tale către Dumnezeu, îndată ne vom scufunda în adâncul mării şi vom muri!”. Sfântul Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat cu rugăciunea un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase.

 Ajungând apoi în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi

 Sfântul Ierarh Nicolae a salvat Mira Lichiei de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă graul în cetatea Mirei. Mai este o minune legată de împăratul Constantin şi trei tineri voievozi care au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Erau închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de aceasta viziune, împăratul i-a eliberat.

Citește și: mesaje de Sfântul Niculae

 Sfântul Nicolae a fost şi este un mare ajutător şi ocrotitor al tinerilor, îndeosebi al tinerelor fete.Viaţa sa ne descoperă chipul minunat în care sfântul a sărit în sprijinul unui tată necăjit, pe care sărăcia l-a împins la hotărârea necugetată de a-şi obliga fiicele să practice prostituţia. Aflând despre aceasta, Sfântul Nicolae a aruncat în casa omului, noaptea, în taină, câte o pungă de galbeni pentru fiecare din cele trei fiice ale sale. Când a găsit banii, bietul tată nu mai ştia cum să-I mulţumească lui Dumnezeu. Sfântul Nicolae a lăsat în casa omului banii prin care au scăpat de lipsuri, tatăl reuşind să-şi căsătorească fiicele şi să le aşeze la casele lor cu cinste şi credinţă.

 Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate, al celor acuzaţi pe nedrept.

 Sfântul Nicolae a rămas în conştiinţa posterităţii ca un model de bunătate şi generozitate. În cinstea numelui său, oamenii fac daruri celor dragi şi mai ales celor mici, căci Sfântul Nicolae a fost foarte apropiat de copii. Nu se cunoaste anul în care Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice. Se crede ca a murit in perioada anilor 340-350, pe 6 decembrie, scrie bisericabelvedere, creştinortodox.ro.

 Tradiţia Crenguţelor de Moş Nicolae

Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării sau daruri din ce în ce mai costisitoare, dar unii găsesc şi câte-o nuieluşă. Copiii neascultători sunt avertizaţi de părinţi că vor primi doar crenguţele dacă nu sunt cuminţi(de aici şi asocierea dintre băţ şi Sfântul Nicolae, folosit la cuminţirea obraznicilor).

 Tradiţia mai spune că de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, iar dacă era acestea infloreau pana la Nasterea Domnului, insemna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

 Iarna începe odată cu venirea lui Moş Nicolae

 Din popor se spune că iarna începe la Sfântul Nicolae. Moş Nicolae este bătrân şi are barbă albă, iar în această zi Moşul îşi scutură barba, deci trebuie să ningă. În această zi, se spune: „A întinerit Sf.. Nicolae” . De regulă, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade în luna decembrie, şi se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se mărească: ” La Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cât se întoarce puiu-n găoace”, zice poporul.

 Sfântul Nicolae îl prevesteşte pe Moş Crăciun. Moş Crăciun este simbolul bunătăţii Tatălui Ceresc care «atât de mult a iubit lumea, încât pe unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică».


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Cofeina crește probabilitatea de a face achiziții impulsive, avertizează un studiu (P)

Publicat

în

O echipă de cercetători americani a descoperit că persoanele care beau cafea înainte de cumpărături cheltuiesc cu 50% mai mulți bani și cumpără cu aproape 30% mai multe produse.

Fie că ne place sau nu, trăim într-o societate orientată spre consum. Această realitate dă naștere unui profil comportamental foarte specific pe care îl întâlnim din ce în ce mai des: cumpărătorul compulsiv. Aceste persoane care își compensează neajunsurile, care își alină grijile, temerile sau anxietățile prin cumpărarea de produse, ar trebui să evite să bea cafea înainte de a se aventura pe această cale riscantă, deoarece cofeina pare să crească probabilitatea de a face achiziții impulsive, sugerează un nou studiu publicat în Journal of Marketing.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au băut o ceașcă de cafea cu cofeină înainte de cumpărături au cheltuit cu 50% mai mulți bani și au cumpărat cu aproape 30% mai multe produse decât cele care au băut cafea decofeinizată sau apă. Studiul a presupus instalarea unui aparat de espresso la intrarea în două unități: un magazin de design interior din Franța și un supermarket din Spania. La intrare, peste 300 de cumpărători au primit câte o ceașcă gratuită, aproximativ jumătate din cafea conținând aproximativ 100 mg de cofeină, iar restul cafea decofeinizată sau apă. Aceștia au împărțit apoi chitanțele cu cercetătorii la ieșirea din magazine.

„Cofeina, ca stimulent puternic, eliberează dopamină în creier, care excită mintea și corpul. Acest lucru duce la o stare de energie mai mare, care, la rândul său, crește impulsivitatea și scade autocontrolul. Ca urmare, consumul de cofeină duce la cumpărături impulsive în ceea ce privește cantitatea mai mare de articole achiziționate și cheltuieli mai mari”, a explicat autorul principal al studiului, profesorul Dipayan Biswas de la University of South Florida.

Elit - Gustul Desăvârșit

În cadrul experimentului, la intrarea în magazine, peste 300 de cumpărători au primit o ceașcă gratuită, jumătate din cafea conținând aproximativ 100 mg de cofeină, iar restul cafea decofeinizată sau apă. Aceștia au împărțit apoi chitanțele cu cercetătorii la ieșirea din magazine. Studiul a arătat că cei care au consumat cofeină au cumpărat un număr „semnificativ mai mare” de articole și au cheltuit mai mulți bani în comparație cu cei care au consumat cafea decofeinizată sau apă.

Cercetătorii au descoperit că cofeina a afectat și tipul de articole cumpărate. Cei care au avut-o au cumpărat mai multe articole neesențiale, cum ar fi lumânări parfumate și parfumuri, decât ceilalți cumpărători. Cu toate acestea, a existat o diferență minimă între cele două grupuri atunci când a fost vorba de achiziții „utilitare”, cum ar fi ustensilele de bucătărie și coșurile de depozitare.

Idei expresor cafea Philips

Cercetătorii au organizat apoi un al patrulea experiment în laborator și au obținut rezultate similare, de data aceasta în ceea ce privește cumpărăturile online. Aceștia au împărțit grupul de studiu format din 200 de studenți de la o școală de afaceri în consumatori de cafea cu cofeină și consumatori de cafea decofeinizată și i-au rugat să aleagă ce produse ar cumpăra dintr-o listă preselectată de 66 de opțiuni.

Cei care au consumat cofeină au ales mai multe articole considerate achiziții impulsive, cum ar fi un aparat de masaj, în timp ce ceilalți au ales articole mai practice, cum ar fi un carnet de notițe. „În timp ce un consum moderat de cofeină poate avea beneficii pozitive pentru sănătate, pot exista consecințe neintenționate ale consumului de cofeină în timpul cumpărăturilor. Adică, consumatorii care încearcă să controleze cheltuielile impulsive ar trebui să evite consumul de băuturi cu cofeină înainte de cumpărături”, a concluzionat Biswas.

Așadar, acum știți. Dacă vreți să faceți economii la cumpărături, păstrați cafeaua pentru momentele de după și nu o consumați înainte de a intra în supermarket sau înainte de a deschide site-urile de cumpărături online.

sursa foto: emag.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți domnitori și cel mai mare apărător al creștinătății din țara noatră

Publicat

în

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți domnitori și cel mai mare apărător al creștinătății din țara noatră

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai țării noastre și este cunoscut drept cel mai mare apărător al creștinătății din țara noastră, acesta domnind în Moldova în perioada 1457-1504. Datorită faptelor sale din timpul vieții, acesta a fost canonizat la 20 iunie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și este sărbătorit la data de 2 iulie.

Pe Ștefan cel Mare poporul îl numea cinstit, bun, mare și mai ales sfânt. A fost numit bun pentru toate faptele de milostenie pe care le-a făcut de-a lungul vieții, dar mai ales pentru că a iertat pe cei care i-au greșit, mare pentru iscusința și înțelepciunea cu care și-a condus țara și a pedepsit toți oamenii lacomi, dar mai ales pe cei trădători, sfânt pentru că a luptat să apere întreaga creștinătate, și în special pentru numărul mare de biserici și mănăstiri pe care le-a zidit. Acesta le-a mai și înzestrat cu ce au nevoie spre slava lui Dumnezeu și mai ales spre mântuirea credincioșilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ștefan cel Mare a fost fiul creștinilor Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Încă din copilăria sa a fost o persoană care și-a iubit țara și în special credința strămoșească. A ajuns să urce pe tronul Moldovei după vremuri tulburi în care mai mulți se luptaseră pentru domnie. A fost întâmpinat de popor pe Câmpia Dreptății și Mitropolitul Teoctist l-a uns domnitor în data de 12 aprilie, 1457. A întrebat mai întâi poporul dacă este de acord să urce pe tron și să le fie domn, iar acesta i-a răspuns într-un glas: „Întru mulți ani de la Dumnezeu să domnești”. Perioada sa de domnie a fost neobișnuit de lungă și anume de 47 ani, 2 luni și 3 săptămâni.

În timpul domniei sale a luptat pentru a apăra hotarele țării și credința creștină, dar a și zidit cetăți militare și multe biserici și mănăstiri. Tot ce făcea, făcea cu dragoste, mărinimie și dreptate. Nu a uitat niciodată de oștenii viteji care l-au ajutat în fiecare luptă, nici de săraci și suferinzi.

Viața sa nu a fost una ușoara și a trecut prin suferințe din cele mai variate: rana de la picior din lupta de la Chilia, moartea a 4 copii și a două soții, trădarea unor sfetnici și numeroase războaie. Nu și-a pierdut niciodată credința în Dumnezeu. Și-a dus viața cu credință în Dumnezeu și a câștigat multe lupte după care a zidit câte un lăcaș de cult. A adus multe mulțumiri și laudă lui Dumnezeu, nu numai când îl ajuta pe câmpul de luptă, ci și când pierdea dând o lecție de pocăință.

A apărat întreaga creștinătate, iar când a avut nevoie de ajutor a chemat la luptă pe cârmuitorii creștini ai Europei prin scrisoarea din ianuarie 1475, un exemplu de epistolă frumos scrisă și înduioșătoare. Fiecare luptă câștigată nu și-a atribuit-o sie, ci lui Dumnezeu. Pentru credința și stăruința sa Dumnezeu i-a oferit putere, har și înțelepciune.

Deși a domnit doar peste Moldova, Ștefan cel Mare a zidit biserici și mănăstiri și în Muntenia și Transilvania. Mai mult, și la muntele Athos a ridicat și înzestrat o mulțime de biserici și mănăstiri, iar cea mai importantă este mănăstirea Zografu. Fiecare lăcaș de cult ridicat de el este o dovadă a recunoștinței față de Dumnezeu pentru luptele câștigate, dar și un omagiu pentru toți oștenii care au murit în lupta cu atacatorii păgâni. De aceea, poporul l-a numit „cel Sfânt”.

Ștefan cel Mare a fost un domnitor care a avut o credință imensă, a fost un om al rugăciunii și al pocăinței. Acesta a simțit permanent nevoia de a se ruga si de a se încredința rugăciunilor părinților sfințiți din sfintele biserici pe care le-a ctitorit. Nu numai că se ruga, dar ținea post, făcea fapte bune, milostenie și ajuta familiile tinere căsătorite cu pământ și vite, nu uita de luptătorii săi, avea grijă de cei infirmi.

Sursa: sarbatoricrestine.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel: Se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, apar licuricii şi nu mai cântă cucul

Publicat

în

Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • Tradiţii de Sfântul Petru • Superstiţii de Sfântul Pavel • Moşii de SÂNPETRU

Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.

Citește și: mesaje de Sfinții Petru și Pavel

Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Apar licuricii

Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Moşii de SÂNPETRU

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de SÂNPETRU

De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.  Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, SÂNPETRU împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel ? Români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel

Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.

În tradiţia populară, SÂNPETRU apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) SÂNPETRU poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. SÂNPETRU este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut  „sfânt” al calendarului popular.

Celor peste 260.000 de români,  ce îşi serbează onomastica în această zi de sărbătoare, le urăm fericire, multă sănătate şi voie bună!

Salvează

Salvează

Salvează


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare