VIDEO: Valoarea folclorului transilvănean recunoscută de UNESCO. Dansul fecioresc, în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii

Valoarea folclorului românesc, această dimensiune fundamentală a culturii și identității noastre, primește treptat recunoașterea internațională pe care o merită.

Un astfel de moment, petrecut recent, îl reprezintă înscrierea în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO al dansului fecioresc din Transilvania, practicat în comunitățile rurale cu ocazii festive, precum nunți, sărbători și reprezentații în cadrul evenimentelor culturale.

Potrivit unesco.org, dansul fecioresc are un grad de dificultate tehnică ridicat și este personalizat în funcție de comunitatea unde acesta este jucat. Ansamblurile sunt formate din grupuri de băieți și bărbați între 5 și 70 de ani, care include și dansatori de etnie maghiară și romă. “Acest aspect contribuie la dilaogul intercultural și oferă un context propice descoperirii și cunoașterii diversității culturale”, se preceizează în comunicatul de presă al UNESCO.

Pentru ca aceast dans transilvănean tradițional să fie recunoscut drept o valoare demnă de a face oficial parte din patrimoniul cultural universal, a fost nevoie de muncă. Documentația pregătită pentu UNESCO a fost realizată sub coordonarea profesorului Zamfir Dejeu din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, membru în Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial.

Lui i se datorează această importantă recunoaștere pentru folclorul românesc din Transilvania.

 

Un demers similar, de această dată legat de colindele din Transilvania a fost deja demarat de concitadinul nostru Ioan Bocșa, profesor universitar în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și fondatorul Ansamblului de Muzică Tradiţională Românească “Icoane”.

După zeci de ani de cercetare, Ioan Bocșa și ajutoarele sale au adus la lumină peste 7.000 de colinde vechi din Transilvania, cântece autentice de mare valoare artistică, pe care le-au cules din satele românești, pe care le-au cuprins într-un catalog tipologic muzical (diponibil cu CD) și pe care le fac cunoscute publicului în rarele și extraordinarele spectacole susținute cu Ansamblul “Icoane”.

România a îmbogățit până acum Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO cu ritualul Căluşului (2005), doina (2009) și ceramica de la Horezu (2012). (BP)

sursa: unesco.org

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---