SURSE| Chiar dacă unii îi cântă prohodul, Mircea Hava este favorit să rămână la șefia PNL. Este suștinut de primarii din județul Alba

Potrivit surselor ziarulunirea.ro în cursul zilei de astăzi, începând cu ora 17:00, a avut loc o ședință informală cu principalii primari ai Partidului Național Liberal din județul Alba. Având în vedere apropiatele alegeri interne aceștia au fost consultați cu privire la persoana pe care o preferă în fruntea PNL: având de ales între Mircea Hava și Ion Dumitrel.

Ziua de azi a arătat că cei mai mulți dintre liderii PNL Alba, nu-și doresc un mâine fără Mircea Hava la conducerea partidului. Surse din interior spun ca după întâlnirea de azi, dintre primarii unor localități ca Aiud, Sântimbru, Blaj, Câmpeni, Albac, Șugag, Ocna Mureș, primarii sunt sceptici cu privire la faptul că diplomația și modul de a pune problemele la centru, în București, ar putea fi înlocuite deocamdată de altcineva.

Aceleași surse declară că sâmbătă va avea loc o nouă ședință informală, iar cel mai probabil așa cum ne-am obișnuit din vechiul PDL lucrurile se vor tranșa în partid înainte să se ajungă la o confruntare dintre cei doi candidați, Ion Dumitrel si Mircea Hava.

SCANDALUL PEGASUS: Viktor Orban și premierul Indiei au folosit un soft israelian pentru a spiona jurnaliști și rivali politici

Mai mulți lideri mondiali s-au folosit de software-ul spyware Pegasus pentru a-și spiona rivalii politici sau pe jurnaliștii incomozi lor, relatează The Guardian. Printre aceștia se numără inclusiv premierul Ungariei, Viktor Orban, sau Narendra Modi, șeful guvernului indian.

Creat și vândut de compania israeliană de supraveghere NSO Group, Pegasus este un soft de tip spyware care infectează dispozitive iPhone și Android și permite operatorilor săi să extragă mesaje, fotografii și e-mailuri, să înregistreze apeluri și să activeze microfoane, toate fără știința utilizatorilor. Datele pot fi apoi trimise către cel care manevrează softul.

Pegasus a fost folosit de Viktor Orban în războiul său cu presa și opoziția din Ungaria
Guvernul lui Viktor Orban s-a folosit de această nouă armă în războiul pe care l-a dus și îl duce cu presa din Ungaria, în încercarea de a o subordona complet, conform analizei datelor de pe un număr mare de telefoane mobile.

Orban a folosit Pegasus, unul dintre cele mai invazive softuri spyware, împotriva jurnaliștilor de investigații și împotriva cercului de apropiați al unuia dintre ultimii proprietari de trust media independent din Ungaria.

Proiectul Pegasus, o investigație a organizației franceze non-profit Forbidden Stories, a evaluat datele – acestea sugerează că un număr mare de oameni din Ungaria au fost selectați ca potențiale ținte înainte ca softul să fie folosit împotriva lor. Multe dintre dispozitivele analizate fuseseră infectate cu acest spyware.

Informațiile scurse includ numere de telefon ale unor persoane aflate sub investigații legitime, însă pe lângă acestea au fost descoperite numere de telefon de la 10 avocați, un politician al opoziției și cel puțin cinci jurnaliști. Printre ei se numără Szabolcs Panyi, un cunoscut reporter cu surse importante în cercuri diplomatice și de securitate națională.

Analiza dispozitivului realizată de Amnesty International a arătat clar că acesta a fost infectat în mod repetat cu Pegasus pe parcursul unei perioade de șapte luni în 2019, softul fiind activat de fiecare dată când Panyi a cerut clarificări de la oficiali guvernamentali ungari.

Panyi spune că unii membri ai guvernului Orban cred că jurnaliștii independenți sunt parte a unei conspirații împotriva lor – „Cred că este vorba de paranoia răspândită”, spune el. Guvernul ungar a negat implicarea. Anterior, purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, l-a atacat public pe Panyi, pe care l-a acuzat de „orbanofobie și ungarofobie”.

Citește și: Coduri SECRETE pentru telefonul mobil. Combinații care deblochează funcții ascunse ale telefonului

Alți cetățeni selectați pentru a fi spionați includ un fotograf care lucrează cu jurnaliști străini și un alt cunoscut jurnalist de investigații, care a refuzat analiza pe dispozitivul său de teama că ar putea să-și piardă sursele.

Un alt jurnalist selectat pentru a fi spionat este David Dercsenyi, editor al unui ziar publicat într-o zonă controlată de opoziția anti-Orban și care a lucrat vreme de cinci ani la un site independent de știri.

Aceste este uimit de faptul că a fost ținta încercărilor de spionaj al regimului Orban – el spune că munca sa nu a avut legătură cu teme sensibile, care ar fi putut să intereseze guvernul Orban. El suspectează că o solicitare trimisă autorităților cu privire la procesul unui fost membru al ISIS a declanșat interesul guvernului pentru a-l spiona. Niciunul dintre telefoanele care apar în scurgerea de informații nu se mai afla în posesia sa, așa că analiza datelor nu a mai fost posibilă.

O altă modalitate prin care Orban încearcă să-și subordoneze presa este prin oferirea de subvenții. Conform lui Zoltan Varga, proprietarul 24.hu, cel mai mare site independent de știri din țară, Orban s-a oferit să ofere subvenții de stat generoase publicației dacă ar fi fost dați afară unii jurnaliști.

„Au impresia că totul este despre bani. Eu am deja bani. Încetul cu încetul, am devenit un dușman pentru ei”, a spus el.

Ulterior, Varga a început să observe că este urmărit acasă și în întâlnirile de afaceri pe care le avea în public. El spune că uneori, în mijlocul unui apel telefonic, se putea auzi înregistrarea de până atunci a apelului. Mai mult, susține că un elicopter negru i-a survolat casa și a încercat să coboare în apropierea grădinii în încercarea de a-l intimida.

Citește și: Ungaria dorește ca aurul de la Roşia Montană să nu fie exploatat niciodată. „De când aparţine ea României?”

La câteva săptămâni după ce Orban a câștigat al treilea mandat consecutiv, Varga și-a invitat șase prieteni la cină, printre ei Attila Chikan, ministru în primul guvern al lui Orban, de la sfârșitul anilor ’90 și care, între timp, a devenit unul dintre cei mai înfocați critici ai acestuia. Cei șase au discutat fondarea unei noi organizații care să investigheze și să expună corupția regimului ungar – „a fost o simplă conversație între prieteni, nicidecum o încercare de lovitură de stat”, spune Varga.

Două săptămâni mai târziu, însă, la întâlnirea cu o cunoștință apropiată de guvernul Orban, i s-a spus că „astfel de întâlniri ar putea fi periculoase”. Informațiile legate de Pegasus arată că toate cele șapte persoane care au participat la această cină au fost selectate ca potențiale ținte pentru spionaj. Una dintre aceste persoane avea telefonul infectat la acel moment.

De la venirea la putere a lui Viktor Orban în 2010, Ungaria s-a prăbușit dramatic în Indexul Libertății Presei, coborând de pe locul 23 pe locul 92. La începutul acestei luni, Reporters Without Borders l-a pus pe Orban pe lista sa de inamici ai presei libere, pentru prima oară când un lider UE apare pe această listă.

Totuși, până acum nu au existat cazuri de violență fizică împotriva jurnaliștilor din Ungaria. În schimb, însă, „războiul de uzură” al lui Orban împotriva presei a fost purtat cu alte metode – hărțuirea jurnaliștilor independenți, presiunea pe proprietarii de trusturi media, retragerea fondurilor pentru jurnaliștii care folosesc titluri critice și preluări agresive ale trusturilor de persoane apropiate lui Orban.

Orban ar fi achiziționat Pegasus după o întâlnire cu Netanyahu

Un fost angajat al NSO, compania israeliană care a dezvoltat soft-ul, a confirmat că Ungaria l-a achiziționat în 2017, după una dintre vizitele lui Benjamin Netanyahu, fostul premier al Israelului, în Ungaria. NSO a negat că primește dispoziții de la guvernul israelian în ce privește clienții săi.

Ca răspuns la aceste informații, un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta spus: „Ungaria este un stat democratic guvernat prin domnia legii și, prin urmare, atunci când vine vorba de indivizi, a acționat în permanență pe baza legilor în vigoare. În Ungaria, organismele de stat autorizate să folosească instrumente de spionaj sunt monitorizate în mod regulat de instituții guvernamentale și non-guvernamentale”.

Totuși, Ungaria are unul dintre cele mai relaxate cadre legale pentru autorizarea supravegherii. Nu există control al instanțelor dacă solicitarea este făcută motivând securitatea națională, fiind necesară doar semnătura ministrului justiției.

Guvernul Orban a aprobat 1285 astfel de solicitări de supraveghere în 2020. Într-un interviu anterior cu un partener al Project Pegasus, ministra justiției din Ungaria, Judit Varga, a fost întrebată dacă ar autoriza supravegherea unui jurnalist. A refuzat să răspundă la întrebare, pe care a numit-o o „provocare”.

La aceeași întrebare, biroul de presă al guvernului a răspuns într-o manieră care aduce aminte de o dictatură: „Ați pus aceste întrebări guvernelor SUA, UK, Germaniei sau Franței. Dacă ați făcut-o, cât de repede ați primit răspunsul și ce fel de răspuns ați primit. A fost vreun serviciu de informații care v-a ajutat să vă formulați întrebările?”

Premierul Indiei și-a spionat adversarii politici cu ajutorul Pegasus

Un alt lider care a folosit spyware-ul Pegasus este prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, care l-a utilizat împotriva principalului său rival politic, Rahul Gandhi. Acesta a fost selectat de două ori ca potențială țintă de supraveghere. El este doar unul dintre zecile de politicieni, jurnaliști, activiști și critici ai guvernului supravegheat cu ajutorul soft-ului, scrie The Guardian.

Două numere de telefon care au aparținut lui Gandhi au apărut în scurgerile de informații. De asemenea, telefoanele a cinci dintre prietenii apropiați ai lui Gandhi și ai altor oficiali din Congresul Național Indian (n. red. – partid politic) au fost identificate ca potențiale ținte de către guvernul indian, chiar înainte de alegerile din 2019.

Gandhi, care își schimbă telefonul o dată la câteva luni, tocmai pentru a nu fi supravegheat, nu a putut furniza un dispozitiv care să fie analizat. Dacă telefonul acestuia a fost într-adevăr infectat, așa cum arătau planurile, atunci Modi a avut acces la informații private ale principalului său rival în alegeri.

„Supravegherea țintită de tipul pe care îl descrieți, fie că ar fi în legătură cu mine sau cu alți lideri ai opoziției sau oricărui cetățean care respectă legea este ilegală și deplorabilă. Este un atac la adresa fundamentului democratic al țării”, a spus Gandhi.

Țintit a fost și Prashant Kishor, strateg politic care a lucrat pentru partidul care l-a învins pe Modi în alegerile din Bengalul de Vest la începutul anului. Analiza a arătat că telefonul fusese „ascultat” inclusiv în ziua în care fusese analizat.

El mai fusese infectat și în aprilie, la momentul campaniei electorale, ceea ce indică faptul că apelurile telefonice, e-mailurile și mesajele lui Kishor au fost monitorizate până în ultimele săptămâni dinaintea alegerilor.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

Scurgerea de date conține o listă cu peste 50.000 de numere de telefon despe care se crede că ar fi ale unor persoane care prezintă interes pentru clienții NSO începând cu 2016.

Forbidden Stories, o organizație media nonprofit din Paris, și Amnesty International au avut inițial acces la lista filtrată și au distribuit-o către publicații partenere unite în „proiectul Pegasus”.

Prezența unui număr de telefon pe listă nu arată dacă dispozitivul a fost infectat cu Pegasus sau a fost supus unei tentative de piratare. Cu toate acestea, pulicațiile consideră că datele indică potențialele ținte ale clienților guvernamentali ai ONS, identificate înaintea posibilelor încercări de supraveghere.

Pe listă sunt sute de directori de companii, personalități religioase, cadre universitare, angajați ai ONG-urilor, oficiali ai sindicatelor și oficiali guvernamentali, inclusiv miniștri și prim-miniștri.

Lista conține, de asemenea, numere de telefon ale membrilor familiei unui lider de stat, sugerând că acesta ar fi putut cere agențiilor de informații să încerce să-i monitorizeze rudele.

De asemenea, pe listă sunt numerele de telefon peste 180 de jurnaliști, inclusiv reporteri, redactori și editori de la Financial Times, CNN, New York Times, France 24, The Economist, Associated Press și Reuters.

NSO a precizat că „nu operează sistemele pe care le vinde clienților guvernamentali verificați și nu are acces la datele țintelor clienților săi”.

sursa: digi24.ro

Dezvoltarea urbană cu finanțare europeană a făcut din Alba Iulia un oraș exemplu, administrația condusă de Mircea Hava, ca primar și Nicolaie Moldovan, city manager, coordonator al echipei care a scris și implementat proiectele de dezvoltare cu fonduri europene, devenind un model de bune practici pentru multe alte primării, consilii județene, asociații, grupuri de acțiune locală etc.

Datorită acestui succes albaiulienilor li se pare firesc ca acest mod de a finanța rezolvarea problemelor de infrastructură ale orașului să continue. Fondurile europene, în ciuda a ceea ce cred mulți, nu finanțează orice, de la o la o alocare bugetară europeană (care durează 7 ani) la alta obiectivele se schimbă și odată cu ele și domeniile și probleme care pot fi rezolvate cu fonduri nerambursabile. De aceea există mereu noi zone, noi probleme pentru care este mai bine să cheltui fonduri europene, dacă există posibilitatea, „salvând” bugetul local pentru finanțarea obiectivelor neincluse în liniile de finanțare nerambursabilă.

Pare complicat, chiar este și de aceea am cerut opinia unui expert în fonduri europene, l-am numit pe Nicolaie Moldovan, omul care cunoaște foarte bine și nevoile municipiului Alba Iulia pentru a afla care sunt proiectele pe care actuala conducere a Primăriei Alba Iulia trebuie să le promoveze pentru a fructifica la maximum posibilitățile de finanțare oferite de alocarea bugetară europeană 2021 – 2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență. Așadar sunt obiective pentru care trebuie scrise proiecte în continuare, cum este, de exemplu Palatul Principilor Transilvaniei pentru care sperăm să se finalizeze în acest an lucrările de restaurare la Corpul E, cel mai vechi din tot ansamblul.

De asemenea, trebuie scrise (și sperăm câștigate) proiecte pentru continuarea modernizării infrastructurii de transport (în continuarea celor două lăsate moștenire de administrația Hava și pe care administrația Pleșa sperăm că va reuși să le implementeze până la sfârșitul anului 2023), proiecte care să vizeze mobilitatea electrică și alternativele de transport public verde și infrastructura pentru bicicliști și, micro-mobilitate (ex. trotinete electrice), cu reglementări adoptate de consiliul Local care protejează cetățeanul, care reglementează explicit circulația acestora.

Vorbim și de proiecte pentru un sistem mai eficient și mai extins de management al traficului prin semaforizare inteligentă, de achiziția de noi autobuze electrice, de proiecte pentru extinderea infrastructurii de stații de încărcare astfel încurajându-se înlocuirea de către localnici a autovehiculelor cu combustie internă cu unele electrice, un sistem mai bun de e-Ticketing pentru transportul public local și îmbunătățirea acestuia, nu distrugerea lui. Trebuie scrise în continuare proiecte pentru reabilitarea locuințelor, a blocurilor construite între anii 50 și 90 ai veacului trecut (dar cu supravegherea reală a șantierelor, nu cum se întâmplă acum când cetățenii beneficiari semnalează tot mai multe carențe de execuție a lucrărilor, cu o răspundere mai mare asociată constructorilor și penalități severe pentru lucrări de mântuială).

Primăria trebuie să prioritizeze reabilitarea termică a blocurilor situate în cartierele Cetate (de ex. b-dul Revoluției, zonele Goldiș, Arnsberg, Cloșca, Poligonului, Vânătorilor și Ampoi, respectiv zona Șincai-Flips, Piața Iulia Maniu etc). Principalele artere care deservesc aceste cartiere se vor moderniza până în 2023, iar partea de modernizare a fondului de locuințe, este o continuare firească care dă atractivitate și  crește calitatea locuirii în aceste zone. Vor fi fonduri și pentru reabilitarea termică a clădirilor publice, primăria putând scrie aici proiecte pentru unitățile de învățământ, cu accent pe Colegiul Național „Horea Cloșca și Crișan”, de exemplu, proiect cuprins în strategia de dezvoltare a orașului de mai mulți ani.

Sunt bani disponibili și pentru construirea de locuințe pentru tineri, locuințe pentru familiile cu nevoi speciale, dar și pentru specialiști (medici, profesori care să fie încurajați să rămână sau să fie atrași în oraș. Regenerarea zonelor verzi și a mobilierului specific, inclusiv a celor din cartierele de locuințe, precum și modernizarea și amenajarea locurilor de joacă pentru copii și a unor terenuri de sport pentru tineri, sunt proiecte obligatorii care își găsesc surse de finanțare nerambursabilă în viitoarea perioadă de programare. Nu trebuie lăsate baltă nici acele proiecte mari de construire a centurilor ocolitoare de Vest și Nord ale municipiului Alba Iulia… Asta ca proiecte mari, de neocolit. Pregătirea acestor proiecte a început cu partea de reglementări urbanistice din mandatul anterior, dar trebuie continuată cu elaborarea studiilor de fezabilitate, obținerea avizelor necesare, stabilirea scenariului optim de solicitare a finanțării nerambursabile și a sursei. Cine și in ce formula cere banii, respectiv administrează infrastructura creată.

Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea finanțării unui Plan de Urbanism General, digital, fie la nivel de unitate-administrativ teritorială, fie la nivel de zonă urbană funcțională, adică în relația cu localitățile învecinate. Categoric, pentru Alba Iulia, acest instrument de planificare trebuie realizat pentru a fundamenta dezvoltarea împreună cu localitățile învecinate și a pregăti împreună proiecte majore care să crească aceste colectivități. Și desigur, vom vedea ce vor prevedea exact ghidurile de finanțare și obiectivele eligibile (estimativ le vom cunoaște anul viitor în iarnă, primăvară), iar în funcție de asta cât de creativi vor fi cei din primărie. Dar grosso-modo Alba Iulia, prin diferite entități publice și private, în diferite formule de parteneriat și colaborare, poate atrage, până în 2030, din cele două surse sus-enunțate peste 300 de milioane de euro.

Anca DINICĂ