VIDEO | Nicușor Dan propune referendum intern în cadrul CSM, cu o singură întrebare: „Acționează în interes public sau în interesul unui grup?”

Nicușor Dan propune referendum intern în cadrul CSM, cu o singură întrebare: „Acționează în interes public sau în interesul unui grup?”

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, 21 decembrie 2025, că va crea în ianuarie 2026, un referendum dedicat magistraților, în care vor avea de răspuns la întrebarea: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Șeful statului a susținut o declarație de presă, după ce a anunţat că a primit de la magistrați sute de pagini de materiale relevante privind problemele din justiție, înaintea consultărilor programate pentru luni.

Concluzia acestor sesizări, subliniază Nicușor Dan, este că există o categorie de magistrați, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și din conducerile instanțelor, care nu acționează în interes public.

„Concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea de multe ori discreționară a acestui grup de persoane și atunci inclusiv promovările la Înalta Curte s-au făcut pe criterii de obediență, nu pe criterii de profesionalism.

Sunt două tipuri de probleme: probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm pe legile justiției, va fi o discuție scurtă. Trebuie să ne concentrăm pe chesituni care sunt recurente: cine face parte din colegiile de conducere a instanțelor și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulate”, declară acesta.

Șeful statului afirmă că sesizările existente reprezintă acuzații ce urmează a fi verificate, proces care va dura, dar a avertizat că „situația în care suntem este gravă.”

„Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: «Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?»

Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme”, a transmis președintele.

Nu în ultimul rând, președintele României a declarat că dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesele breslei, atunci membrii consiliului vor pleca de urgență.

Multor magistrați le este teamă să participe la astfel de întâlniri

„S-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe „luni 22 decembrie”. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”, a declarat N. Dan.

Șeful statului a spus că s-a ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, cum ar fi ca magistrații să vină pe rând, să stea în săli diferite ca să nu se intersecteze, sau chiar să fie preluați din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni.

Mâine, 22 decembrie, va fi o discuție publică cu cei care își vor asuma public poziția adoptată. Pentru cei care doresc să rămână anonimi, se va face o altă ședință, la o altă dată.

„Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.”

O altă ședință în care cei acuzați își vor exprima opinia despre cele sesizate

„Și, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune”, a precizat președintele pe acest subiect.

Peste 2.000 de mesaje primite de la magistrați

A doua chestiune. Președintele a adus la întâlnirea cu presa toate mesajele pe care le-a primit de la magistrați. „Așa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză, pe care o să vi-l comunic. În primul rând, mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni. Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție”, declară Nicușor Dan.

„De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni, și asta încarcă, bineînțeles, activitatea, și a parchetelor, și a instanțelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, și sunt foarte multe astfel de propuneri. După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze”.

Dan a menționat că sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție. În primul rând, a spus el, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare, a precizat oficialul.

„Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.”

Posibili membri CSM care nu acționează în interes public

În esență, concluzia acestor sesizări este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane, a subliniat Dan.

„Și atunci – se spune asta cu subiect și predicat – inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”, conform președintelui Nicușor Dan.

Și aici sunt două tipuri de probleme.

„Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă. Eu cred că astea sunt – și poate încă una, două – astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.”

Foto: Facebook Nisucor Dan

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI