Rămâi conectat

Ştirea zilei

Video| Mănăstirea Râmeţ-”Grădina raiului din Apuseni”, o oază de linişte, îmbogăţită cu evlavie şi rugăciune, VEGHEATĂ de culmile stâncoase ale Munţilor Trascăului

Publicat

în

Mănăstirea Râmeţ-”Grădina raiului din Apuseni”, o oază de linişte, îmbogăţită cu evlavie şi rugăciune, VEGHEATĂ de culmile stâncoase ale Munţilor Trascăului

Mănăstirea Râmeţ-”Grădina raiului din Apuseni”, o oază de linişte, îmbogăţită cu evlavie şi rugăciune, VEGHEATĂ de culmile stâncoase ale Munţilor Trascăului • Mănăstirea Râmeţ este o mânăstire de maici, deși a fost inițial de călugări și se află în comuna Râmeţ, satul Valea Mănăstirii, nu departe de Teiuș (cca 18 km).

Drumul spre Mânăstire te revigorează, te farmecă și te face să uiți de toate problemele și să te pierzi în frumusețea locurilor. Imediat ce am trecut de poarta Mănăstirii, pe sub clopotniţă, lăsând magazinul cu obiecte bisericeşti în dreapta, am rămas plăcut impresionată de cadrul natural în care este așezată, chiar într-o vale, de Munții Trascăului ce parcă o apăra, de florile ce flanchează aleile, dar mai ales de verdele aprins al firului ierbii și pomilor, dar și de curățenia desăvârșită.

Electrica Furnizare Discount

Găsim o străveche vatră de rugăciune şi cultură, ridicată cu dragoste de Dumnezeu şi jertfă, un lăcaş apărat de sute de ani de credinţa celor ce-şi duc zilele aici. Mănăstirea, dominată de pereți de calcar ce se ridică de o parte și de alta a văii Mogoșului, este considerată prima şi cea mai organizată mănăstire din Munţii Apuseni, care a dăinuit până în zilele noastre, şi ascunde în zidurile sale firave neştiute taine şi legende. Biserica situată în locul numit „Valea Mănăstirii”, cu hramul Izvorul Tămăduirii, mai este denumită şi ”Grădina raiului din Apuseni”, având nu numai un rol religios, național, ci şi un deosebit rol de instruire și cultural.

Prima atestare documentară a bisericii vechi a mănăstirii este din secolul al XIV-lea, ea fiind identificată după inscripţia, datată 2 iulie 1377, în limba slavonă, descoperită în anul 1966 pe al treilea strat de pictură al vechiului lăcaş de cult: „Am scris eu păcătosul rob al lui Dumnezeu Mihu, adică zugravul de la Crişul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”.

Vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ a fost ridicată de călugării Ghenadie şi Romulus, în anul 1375, pentru a-i găzdui pe eremiţii care trăiau în peşterile munţilor din jur, toponimul Râmeţ derivând din eremit (pustnic), ducând la concluzia că a fost întemeiată de călugării retraşi în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici. Potrivit cercetărilor istorice, aici exista o vatră monahală încă mai veche, din secolul al XIII-lea, din jurul anului 1214.

În anul 1506, mănăstirea a intrat sub ocrotiorea domnitorului Radu Vodă al Ţării Româneşti, care a primit de la regele Vladislav moşia de la Stremţ din ţinutul Râmeţilor, ea beneficiind de îngrijirea familiilor boiereşti care aveau în proprietate domeniul.

Pe parcursul anilor, mănăstirea şi biserica s-au mai aflat sub protecţia lui Matei Corvin, ca şi a lui Mihai Viteazul, cel care a refăcut-o, fiind unul dintre puţinele lăcaşe de cult care au rămas ortodoxe în secolul al XVIII-lea, până la cele două distrugeri ale ei, cunoscute în perioada frământată de lupte ale românilor transilvăneni pentru apărarea ortodoxiei.

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Paște și felicitări de Crăciun

Prima dată, mănăstirea a fost atacată cu tunurile de către generalul Bukow, moment consemnat într-un limbaj profetic de unul dintre călugări: „scris-am eu Silvestru monahu cînd au stricat necredincioşii mănăstirea de la Rîmet şi cea de la Geoagiu, la anul 1762, în august 20, într-o zi de sîmbata spre pieirea loru”.

În anul 1785, după încercări de refacere a bisericii, aceasta este din nou distrusă, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, însă în anul 1792, biserica avea să fie refăcută.

Începând cu acel an, până în 1940, viaţa monahală a mănăstirii a fost întreruptă.

Mănăstirea s-a redeschis în anul 1940, devenind obşte de călugări, iar în 1955 sinodul hotărăşte transformarea ei în mănăstire de maici, care au păstrat cu sfinţenie rânduiala monahală.

În anul 1959, lăcaşul este desfiinţat de autorităţile comuniste, fiind interzise slujbele, iar maicile au fost alungate, însă în anul 1962, acestea revin în mănăstire, sub „acoperirea” unei secţii de covoare, care funcţionează şi în prezent, pentru ca în anul 1969 aşezământul să-şi recapete statutul oficial.

În toată această perioadă, Dumnezeu s-a îndurat de suferinţele maicilor, astfel că acestea au fost sprijinite de părintele duhovnic Dometie Manolache, care a trudit pentru a-şi îndeplini sfintele rosturi, au muncit pentru a schimba faţa mănăstirii, au fost renovate clădirile vechi, au fost construite altele noi.

Construcţia reprezintă o etapă evoluată a arhitecturii românești în Transilvania în care este sesizabilă tendința de înlocuire a stilului gotic și de adaptare a exigențelor cultului ortodox.

Biserica Veche este construită din piatră, în formă de navă dreptunghiulară, cu o boltă cilindrică, iar în partea de apus are o tindă deasupra căreia se înalţă un turn masiv. Monumentul, restaurat ultima dată în anii 1987-1989, păstrează fragmentar  mai multe straturi de pictură de valori artistice diferite, primul strat fiind realizat în jurul anului 1300.

Citește și: Calendar creștin: Când sunt Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Puţini ştiu că biserica veche s-a aflat într-o stare de degradare avansată, fiind salvată în anul 1988, în urma unui complicat proces de ridicare a construcţiei.

La Râmeţ există şi un remarcabil muzeu, înfiinţat încă din anul 1969, vis-a-vis de biserică. La rândul ei, clădirea ce găzduieşte muzeul a avut de suferit din pricina camioanelor de mare tonaj care au trecut prin curtea mănăstirii la momentul construirii noii biserici şi a chiliiilor, iar pereţii s-au fisurat.

Aici sunt găzduite exponate de valoare arheologică, etnografică și bisericească deosebită, precum icoane pe lemn și sticlă, carte veche, obiecte etnografice şi de cult. Vizitatorii pot admira aici piatra din Sfânta Golgota, adusă de la Ierusalim, o piatră cu rugul Maicii Domnului de la Muntele Sinai şi obiecte de îmbrăcăminte specifice portului popular din zonă.

Sunt expuse şi icoane foarte vechi, din anii 1764, 1792 şi 1849, o bancă din lemn de la prima şcoală românească, o maşină de calculat, dar şi desagii cu care părintele Dometie, devenit preot duhovnic la Râmeţ, în anul 1959, fiind căutat de credincioşi pentru puterea sa duhovnicească, se plimba pe dealuri.

Publicitate

Ştirea zilei

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

în

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Comitetul național pentru Situații de Urgență a adoptat joi noua listă a statelor cu risc epidemiologic care intră în vigoare începând cu 19 septembrie. Bulgaria și Franța ies din zona roșie și intră în cea galbenă, iar Spania revine în zona verde.

Modificările survenite față de săptămâna trecută:

-în zona roșie au intrat:
Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;
-în zona galbenă au intrat:
din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;
-în zona verde au intrat:
Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Electrica Furnizare Discount

Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată la mia de locuitori*

ZONA ROSIE

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

ZONA GALBENĂ

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

ZONA VERDE

Luxemburg 1,5
Suedia 1,5
Canada 1,5
Spania 1,4
Maroc 1,4
Mexic 1,4
Finlanda 1,4
Malta 1,3
România 1,3
Danemarca 1,3
Italia 1,3
Panama 1,3
Emiratele Arabe Unite 1,2
Iordania 1,1
Groenlanda 1,1
Argentina 1,1
Insulele Cayman 1,0
Sao Tome și Principe 1,0
Slovacia 1,0
Australia 0,9
El Salvador 0,9
Qatar 0,8
Bahrain 0,8
Ucraina 0,8
Insulele Feroe 0,8
Guineea Ecuatorială 0,8
Myanmar 0,7
Singapore 0,7
Andorra 0,7
Uruguay 0,6
Benin 0,5
Venezuela 0,5
Columbia 0,5
Coreea de Sud 0,5
Uganda 0,5
Rwanda 0,5
Laos 0,4
Montserrat 0,4
Indonezia 0,4
Cambodgia 0,4
Cehia 0,4
Gabon 0,4
Peru 0,4
Bolivia 0,4
Mauritania 0,3
Chile 0,3
Kuweit 0,3
Kârgâzstan 0,3
Republica Dominicană 0,3
Ungaria 0,3
Insulele Falkland (Malvine) 0,3
Togo 0,3
Uzbekistan 0,3
Pakistan 0,2
Ecuador 0,2
Bangladesh 0,2
Kenia 0,2
Ghana 0,2
Oman 0,2
Nicaragua 0,2
Burundi 0,1
Guinea Bissau 0,1
Paraguay 0,1
Zimbabwe 0,1
Djibouti 0,1
Algeria 0,1
Zambia 0,1
Angola 0,1
Mozambic 0,1
Etiopia 0,1
Noua Zeelandă 0,1
Arabia Saudită 0,1
Guineea 0,1
Polonia 0,1
Coasta de Fildeș 0,1
Siria 0,1
Gambia 0,1
Somalia 0,1
Senegal 0,0
Malawi 0,0
Nigeria 0,0
Liberia 0,0
Congo 0,0
Haiti 0,0
Afghanistan 0,0
Yemen 0,0
Burkina Faso 0,0
Mali 0,0
Sudan 0,0
Taiwan 0,0
Eritrea 0,0
Niger 0,0
Sierra Leone 0,0
Bhutan 0,0
Madagascar 0,0
Tadjikistan 0,0
Camerun 0,0
Lesotho 0,0
Tanzania 0,0
Comore 0,0
Republica Democrată Congo 0,0
Egipt 0,0
Papua Noua Guinee 0,0
Republica Centrafricană 0,0
Wallis și Futuna 0,0
Insulele Mariane de Nord 0,0
Ciad 0,0
Sudanul de Sud 0,0
Republica Populară Chineză 0,0
Vatican 0,0
Insulele Marshall 0,0
Micronezia 0,0
Insulele Solomon 0,0
Vanuatu 0,0
Sahara de Vest 0,0

*Date publicate de ECDC joi 16 septembrie 2021 pentru perioada 30 august – 12
septembrie 2021
** Ca urmare a detectării la populația umană a unor variante de virus SARS-CoV-2
cu transmitere mai ridicată

Citește mai mult

Ştirea zilei

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Publicat

în

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an, fiind vorba de cazuri descoperite târziu, a declarat Adela Cojan, şefa interimară de la CNAS.

„Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, a declarat Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Electrica Furnizare Discount

Cifrele însemnate ale morţilor de cancer sunt rezultatul lipsei de prevenției de subfinanțare a medicinei primare, dar și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul de specialitate.

„Pot să vă spun că m-au impresionat cifrele pentru 2020, când am văzut că în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 se regăseau printre CNP-urilor pacienților decedați (…).

Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și la 10 ani ar fi mult mai ridicate”, a continuat Adela Cojan.

Citește și: Raport OECC| Criză în Europa: Un milion de cazuri de cancer nu au fost diagnosticate la timp din cauza pandemiei

Astfel, impactul este devastator nu doar la nivelul famililor, ci și al economiei, arată o analiză făcută de Clara Volintiru, conferențiar universitar la ASE București.

Potrivit datelor, nouă din 10 români riscă sărăcia dacă se îmbolnăvesc de cancer, iar România pierde 3% din PIB cu fiecare „cohortă” anuală de bolnavi de cancer.

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO| România, pe locul 2 în Europa la rata transmiterii coronavirusului: Avertismentul deputatului Alexandru Rafila

Publicat

în

VIDEO| România, pe locul 2 în Europa la rata transmiterii coronavirusului: Avertismentul deputatului Alexandru Rafila

Deputatul PSD Alexandru Rafila a susţinut joi că România are o rată a transmiterii coronavirusului de 1,26, fiind pe locul doi în Europa, după Slovacia. Motivul îl reprezintă faptul că majoritatea populației nu s-a vaccinat, a indicat reprezentantul României la OMS.

„E clar că România are o problemă majoră în raport cu celelalte ţări. Această transmitere se întâmplă la o populaţie care este protejată în mică măsură. Dacă noi avem 30-32% din populaţie vaccinată, la care se mai adaugă 10-15 procente maxim de persoane care au trecut prin boală, în mod evident mai mult de jumătate din populaţia ţării este vulnerabilă. Chestiunea asta înseamnă că această populaţie vulnerabilă este la risc să ajungă în spital, să facă complicaţii, să aglomereze secţiile de terapie intensivă şi să facă greu gestionabil sistemul de sănătate”, a afirmat acesta.

Electrica Furnizare Discount

Lipsa oricăror măsuri şi recomandări pentru a împiedica răspândirea noului coronavirus s-a datorat exclusiv alegerilor interne din PNL, a adăugat acesta.

„Eu sunt convins că lipsa oricăror măsuri şi oricăror recomandări (privind combaterea pandemiei – n.r.) şi oricăror exemple din partea celor care guvernează ţara, privind respectarea unor măsuri simple – cum ar fi distanţarea sau utilizarea măştii la evenimente publice – s-a datorat exclusiv nevoii de popularitate, s-a datorat exclusiv alegerilor interne în PNL, când era cool să te înghesui, era cool să nu porţi mască, să nu respecţi măsurile pe care le-ai recomandat de atât timp. Este impardonabil ca prim-ministrul sau alţi demnitari ai statului român sau şefi ai unor autorităţi locale să încurajeze transmiterea bolii”, a spus Rafila într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD.

 

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare