VIDEO | Claca la coasă, obicei străvechi readus la viață într-o comună din Alba: Glasul satului românesc păstrat în rânduiala de odinioară, ocupații tradiționale, cântec și joc popular

Claca la coasă, obicei străvechi readus la viață într-o comună din Alba: Glasul satului românesc păstrat în rânduiala de odinioară, ocupații tradiționale, cântec și joc popular

Comuna Mogoș este, în acest sfârșit de săptămână, gazda proiectului cultural-artistic „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”, manifestare dedicată valorificării patrimoniului spiritual, istoric și etnografic al comunităților din Munții Apuseni. Momentul central al primei zile a fost Claca de coasă de la Bârlești, o reconstituire culturală a uneia dintre cele mai vechi forme de muncă în comun păstrate în satul românesc.

Organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Mogoș, Biblioteca „Ovidiu Bîrlea” Mogoș și Parohia Ortodoxă Mogoș-Miclești, proiectul propune două zile în care memoria locului va fi exprimată prin ceremonial religios, ocupații tradiționale, cântec, joc popular și întâlnirea comunității.

Citește și: VIDEO | În inima pitorească a Apusenilor, la Mogoș, un localnic încă bate coasa: ”Mergeam la coasă la fân, să ajutăm, că așa e bine să ajuți. Obiceiul nu putem să-l lăsăm”

Claca reprezintă un cadru complex de manifestare a culturii tradiționale. Munca desfășurată în comun era însoțită de strigături, formule ritmate, cântece și jocuri, care ordonau simbolic timpul, ușurau efortul și întăreau legăturile dintre participanți. Sunetul coaselor, chemările lucrătorilor și muzica de după încheierea muncii alcătuiau un adevărat peisaj sonor al satului, transmis de la o generație la alta prin participare directă.

Claca de coasă de la Bârlești a început sâmbătă, 22 august, la ora 10:30, pe Muntele Bârleștilor din Mogoș. Secvențele de muncă tradițională au fost urmate, de la ora 11:00, de momentul „Cântec, joc și voie bună”, susținut de Grupul instrumental tradițional din Mogoș și Ansamblul Folcloric „Cântul Sălciuan” din Sălciua.

Prin această desfășurare, cântecul și jocul își recapătă funcția lor firească. Ele apar în continuarea muncii și a comuniunii, ca forme de exprimare colectivă, de recunoaștere a apartenenței și de celebrare a roadelor obținute împreună. Ritmul muncii devine ritm muzical, iar claca se transformă într-un spațiu al solidarității, al memoriei și al identității comunitare.

Ziua de sâmbătă a debutat la ora 10:00, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mogoș-Bârlești, cu o slujbă religioasă și prezentarea lăcașului de cult, monument istoric construit în anul 1844. De la ora 14:00, în centrul comunei Mogoș, va avea loc un spectacol de muzică populară.

Programul va continua duminică, 23 august, la ora 9:30, cu Utrenia și Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mogoș. La ora 12:30, la Monumentul Eroilor, vor fi depuse coroane și jerbe de flori, într-un moment solemn dedicat memoriei celor care s-au jertfit pentru țară.

De la ora 13:00, în centrul comunei, publicul este invitat la un amplu spectacol de muzică populară, susținut de Sava Negrean Brudașcu, Lavinia Goste și Marius Zorilă, Nuria Oargă, Alexandru Pop, Ana Berindel, Ansamblul Folcloric „Aurarii” din Bucium, Ansamblul Folcloric „Dor Transilvan” din Cluj, Ansamblul Folcloric „Mogoșana” din Mogoș, Marian Negru, Rareș Bogdan Crișan și majoretele „Dancing Angels” din Bistra. Evenimentele vor fi prezentate de Oana Silvana Pocola.

Așezarea proiectului sub numele lui Ovidiu Bîrlea, una dintre personalitățile fundamentale ale folcloristicii și etnologiei românești, conferă manifestării o importantă dimensiune culturală și documentară. Reconstituirea clăcii depășește caracterul demonstrativ și devine o formă de educație prin patrimoniu, prin care gesturile muncii, repertoriul muzical și valorile comunitare sunt oferite generațiilor tinere într-un context autentic.

Prin proiectul „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”, patrimoniul cultural imaterial al Munților Apuseni este readus în spațiul viu al comunității. Claca de coasă vorbește despre rânduială, întrajutorare și demnitatea muncii, iar cântecul care o însoțește păstrează, peste timp, glasul satului românesc.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News