Rămâi conectat

Ştirea zilei

VIDEO| Catedrala Încoronării din Alba Iulia, edificiu ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti

Ziarul Unirea

Publicat

în

Catedrala Încoronării a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922 și este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921. Lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni.

Aşezată în inima Transilvaniei, pe locuri care ne aduc aminte de cele mai solemne momente din istoria neamului, Catedrala din Alba Iulia este simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti şi MONUMENT AL UNIRII.

Elit - Gustul Desăvârșit

A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, eveniment care a avut loc la 15 octombrie 1922. Acest act a fost supranumit „Întabularea Transilvaniei pe România”, iar biserica „Catedrala Încoronării”. Se consfinţea astfel, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 când aici, prin voinţa poporului român, s-a făurit România Mare.

Citește și: 13-16 octombrie 2022: Centenarul Încoronării, la Alba Iulia. Foc de artificii de zi, paradă cu torțe, concerte și primirea Familiei Regale. PROGRAM

Întregul ansamblu, Catedrala şi clădirile aferente, s-a ridicat în partea de vest a Cetăţii Alba Iulia, străvechiul Apulum roman, sau Bălgradul evului mediu, pe locul vechiului corp de gardă şi în vecinătatea Platoului romanilor. Construcţia a fost concepută ca şi o continuare a aşezământului mitropolitan bălgrădean, numit de către Nicolae Iorga „cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al românilor de peste munţi”, aşezământ la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid. Din nefericire aşezământul a fost demolat în anii 1713-1714 de către Habsburgi, cu prilejul refacerii cetăţii în forma actuală, iar cu materialele recuperate s-a construit biserica din cartierul Maieri, lângă gară. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetăţii o biserică memorială din lemn.

Din perspectivă arhitecturală, Catedrala se înscrie în stilul neobrâncovenesc şi în curentul naţional de arhitectură promovat în deceniile de debut ale veacului al XX-lea. Turnul clopotniţă, înalt de 52 de metri, cu tot cu cruce, domină, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva oraşului văzut din depărtare, însă este cu aproximativ trei metri mai scund decât cel catolic. Intrarea pe sub turnul clopotniţă este străjuită de busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, ansamblu sculptural adăugat însă recent.

Catedrala Încoronării are un plan în cruce greacă, asemenea bisericilor domnești sau episcopale ale ortodoxiei. Lăcașul de cult reproduce modelul bisericii Curţii domneşti din Târgovişte, cu o cupolă impresionantă în plan central, rezemată pe patru columne de marmură roşie.

Patru plăci comemorative împodobesc nişele pridvorului, amintind de momente istorice însemnate petrecute la Alba Iulia: Unirea lui Mihai Viteazul, la 1600; tipărirea Noului Testament de la Bălgrad; Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan și momentul „reîntregirii”. Ultimul face referire la „reîntregirea” spirituală a românilor din Transilvania din 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar clerul și enoriașii greco-catolici au fost obligați să îmbrățișeze ortodoxia. De aici și denumirea de Catedrala Reîntregirii.

Portretele ctitorilor primei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, sunt pictate în pronaosul Catedralei. De o parte şi de alta a intrării în nava centrală, se află portretele regelui Ferdinand şi reginei Maria, surprinși în ținuta avută la Alba Iulia la ceremonia de Încoronare.

Din punct de vedere arhitectonic, întreaga construcţie – Catedrala şi clădirile înconjurătoare – se integrează în mişcarea realistă iniţiată la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului XX de către un grup de arhitecţi români în frunte cu Ion Mincu şi Petre Antonescu. Ei stăruiau pentru reîntoarcerea la formele tradiţionale româneşti. Construcţia este o sinteză de elemente arhitectonice şi decorative din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab şi Sfântul Constantin Brâncoveanu, simbolizând unitatea poporului român înfăptuită pentru prima dată de către Mihai Viteazul la anul 1600.

Planul Catedralei este cel al Bisericii Domneşti din Târgovişte, cruce greacă înscrisă, şi aparţine arhitectului Victor Gh. Ştefănescu. Cu efectuarea lucrărilor a fost încredinţat inginerul Tiberiu Eremie.

Ansamblul dreptunghiular ce înconjoară Catedrala este alcătuit din două pavilioane mari la est, unde se găsesc reşedinţa şi administraţia Arhiepiscopiei şi două pavilioane mici în partea de vest – încadrând clopotniţa înaltă de 58 m – în care se află administraţia şi personalul deservent al Catedralei. Pavilioanele sunt legate între ele prin galerii susţinute de coloane şi arcade duble, aducând cu cerdacurile aşezămintelor mănăstireşti.

Decorul pictural înfăţişează teme clasice ale iconografiei ortodoxe și poartă semnătura lui Costin Petrescu, recunoscut în plan european ca un maestru al frescei.

Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari sprijinite pe coloane cu capiteluri. Deasupra portalului, decorat cu motive tradiţionale, se află, lucrate în mozaic de către pictorul Ion Norocea, icoanele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar de o parte şi de alta a intrării, icoanele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi ale împăraţilor biblici David şi Solomon.

În nişele pridvorului sunt fixate patru plăci din marmură cu inscripţii comemorative ce ne aduc aminte de patru evenimente importante: 1. Tipărirea pentru prima dată în limba română a Noului Testament de către Mitropolitul Simion Ştefan la 1648; 2. Unirea de la 1600 înfăptuită de către Mihai Viteazul; 3. Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, din anul 1785; 4. Refacerea unităţii spirituale şi bisericeşti a românilor în anul 1948.

În pronaos sunt portretele voievodului Mihai Viteazul şi al Doamnei Stanca. Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola susţinută de patru stâlpi octogonali îmbrăcaţi în plăci de marmură de Moneasa. Interiorul este împodobit cu pictură în frescă executată după vechea tradiţie iconografică de către pictorul Costin Petrescu şi ucenicii săi. La intrare sunt portretele votive ale regelui Ferdinand şi reginei Maria.

Iconostasul din lemn de stejar a fost lucrat de maestrul C.M. Babic, iar icoanele de pe el pictate de către Ion Norocea. De o parte şi de alta a iconostasului sunt aşezate icoanele Sfinţilor Ierarhi transilvăneni Ilie Iorest (1640-1642) şi Sava Brancovici (1656-1683), precum şi ale Cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Sfântul Mucenic Nicolae Oprea de la Sălişte. Hramul Catedralei este „Preasfânta Treime” şi „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Biserica este Catedrală episcopală din anul 1975, când s-a reînfiinţat Episcopia Ortodoxă Română de Alba Iulia, iar în anul 1998 a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. Catedrala rămâne, în acelaşi timp, simbol şi monument al unităţii noastre naţionale, precum şi loc sfânt de pelerinaj.

Parte a ansamblului architectonic sunt și pavilioanele amplasate în jurul curților interioare. În galeriile ce străjuiesc curtea interioară pot fi văzute piese arheologice din perioada romană și până în secolul al XVIII-lea. Piesele au rămas din anii când Muzeul orașului a funcționat în aripa estică a ansamblului.

În incinta ansamblului arhitectural îşi are sediul şi Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, ce are jurisdicţie asupra bisericilor din judeţele Alba şi Mureş.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialităţi şi personalităţi politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată. Încoronarea efectivă a avut loc în faţa turnului clopotniţă, sub un baldachin somptuos. La moment au participat 20.000 de ţărani veniţi din întreaga ţară, iar 40.000 de militari, de la toate armele, au realizat parada trupelor. În mesajul adresat asistenței, Regele Ferdinand a subliniat importanţa actului ce simboliza „unirea tuturor ţărilor locuite de români”. Putem spune că actul Unirii din 1918 a fost finalizat la nivel oficial, dar și festiv prin Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia.

Sursa: reintregirea.ro, albaiuliaqr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO| ACCIDENT rutier la Cunța: Un autocamion cu cereale s-a răsturnat pe DN 1

Ziarul Unirea

Publicat

în

ACCIDENT rutier la Cunța: Un autocamion cu cereale s-a răsturnat pe DN 1

Un accident rutier a avut loc marți, 8 noiembrie, în jurul orei 23.00, pe DN1, în zona localității Cunța.

Secția de Pompieri Sebeș intervine cu o autospecială de stingere, un modul de descarcerare și o ambulanță SMURD B2, pentru asigurarea măsurilor PSI la un accident rutier produs pe DN 1, în raza localității Cunța, care a implicat un autocamion care transporta cereale și care s-a răsturnat.

Din primele informații, în urma accidentului rutier nu sunt victime.

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

„Vreau și eu căsuța mea” – Campanie de strângere de fonduri pentru câinii fără stăpân din adăpostul public Alba Iulia. Cum poți ajuta un patruped să aibă cușca lui

Ziarul Unirea

Publicat

în

„Vreau și eu căsuța mea” este campanie de strângere de fonduri pentru câinii fără stăpân din adăpostul public Alba Iulia, prin care oricine dorește poate ajuta un patruped să aibă cușca lui.

„Vreau și eu căsuța mea” este campania de strângere de fonduri cu ajutorul căreia sperăm să putem achiziționa cuști pentru cei 30 de căței, din adăpostul public de câini abandonați de stăpân Alba Iulia, care dorm momentan doar pe palet.

Elit - Gustul Desăvârșit

Știm ce înseamnă iarna în adăpost și am vrea ca fiecare câine de acolo să aibă bucuria unei cuști cu paie în care să se adăpostească și de unde să viseze la viitoarea familie.

Dacă doriți să susțineți inițiativa noastră o puteți face donând efectiv o cușca sau achiziționând unul dintre produsele nostre personalizare.

Costul unei cuști din lemn făcută la comnadă ,ținând cont de dimensiunile fiecărui țarc, ajunge la aproximativ 375 lei.

În comentariul fiecărei fotografii o să menționăm denumirea produsului, culorile și dimensiunile disponibile dar și donația în schimbul careia o să puteți achiziționa respectivul produs.

Comenzile se fac doar prin mesaj privat pe pagina noastră!!!”, au scris pe pagina de Facebook reprezentanții asociației.

Pentru cei care nu doresc achiziționarea unui produs dar vor să contribuie cu orice sumă atașăm conturile mai jos:

-RO94BTRLRONCRT0470679601
-RO44BTRLEURCRT0470679601
-Paypal: [email protected]
Recipient: Asociația Prietenii lui Azor


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

UPDATE| INCENDIU la Șpring: O anexă gopodărească, cuprinsă de flăcări. Intervin pompierii cu trei autospeciale

Ziarul Unirea

Publicat

în

UPDATE| INCENDIU la Șpring: O anexă gopodărească, cuprinsă de flăcări. Intervin pompierii cu trei autospeciale

Un incendiu a izbucnit marți seara, în jurul orei 21.30, la o locuință din comuna Șpring.

Secția de Pompieri Sebeș în cooperare cu SVSU Șpring intervine cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, in localitatea Spring pentru lichidarea unui incendiu.

Din informațiile preliminare primite ar fi vorba despre un incendiu izbucnit la acoperișul unei locuințe.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE: În urma ajungerii forțelor de intervenție la locul solicitării s-a constatat că incendiul se manifesta la o anexa gospodăreasca fără pericol de propagare si fără victime.

UPDATE2: Incendiul a fost lichidat fără probleme deosebite, a ars o afumătoare pe aproximativ 3 mp.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea