Rămâi conectat

Ştirea zilei

VIDEO| Catedrala Încoronării din Alba Iulia, edificiu ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti

Ziarul Unirea

Publicat

în

Catedrala Încoronării din Alba Iulia, edificiu ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti

Catedrala Încoronării a fost ridicată special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922 și este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921. Lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani

Aşezată în inima Transilvaniei, pe locuri care ne aduc aminte de cele mai solemne momente din istoria neamului, Catedrala din Alba Iulia este simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti şi MONUMENT AL UNIRII.

A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, eveniment care a avut loc la 15 octombrie 1922. Acest act a fost supranumit „Întabularea Transilvaniei pe România”, iar biserica „Catedrala Încoronării”. Se consfinţea astfel, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 când aici, prin voinţa poporului român, s-a făurit România Mare.

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Întregul ansamblu, Catedrala şi clădirile aferente, s-a ridicat în partea de vest a Cetăţii Alba Iulia, străvechiul Apulum roman, sau Bălgradul evului mediu, pe locul vechiului corp de gardă şi în vecinătatea Platoului romanilor. Construcţia a fost concepută ca şi o continuare a aşezământului mitropolitan bălgrădean, numit de către Nicolae Iorga „cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al românilor de peste munţi”, aşezământ la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid.

Din nefericire, aşezământul a fost demolat în anii 1713-1714 de către Habsburgi, cu prilejul refacerii cetăţii în forma actuală, iar cu materialele recuperate s-a construit biserica din cartierul Maieri, lângă gară. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetăţii o biserică memorială din lemn.

Din perspectivă arhitecturală, Catedrala se înscrie în stilul neobrâncovenesc şi în curentul naţional de arhitectură promovat în deceniile de debut ale veacului al XX-lea. Turnul clopotniţă, înalt de 52 de metri, cu tot cu cruce, domină, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva oraşului văzut din depărtare, însă este cu aproximativ trei metri mai scund decât cel catolic. Intrarea pe sub turnul clopotniţă este străjuită de busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, ansamblu sculptural adăugat însă recent.

Citește și: mesaje de anul nou și urări de Crăciun pentru prieteni

YouTube video

Catedrala Încoronării are un plan în cruce greacă, asemenea bisericilor domnești sau episcopale ale ortodoxiei. Lăcașul de cult reproduce modelul bisericii Curţii domneşti din Târgovişte, cu o cupolă impresionantă în plan central, rezemată pe patru columne de marmură roşie.

Patru plăci comemorative împodobesc nişele pridvorului, amintind de momente istorice însemnate petrecute la Alba Iulia: Unirea lui Mihai Viteazul, la 1600; tipărirea Noului Testament de la Bălgrad; Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan și momentul „reîntregirii”. Ultimul face referire la „reîntregirea” spirituală a românilor din Transilvania din 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost desființată, iar clerul și enoriașii greco-catolici au fost obligați să îmbrățișeze ortodoxia. De aici și denumirea de Catedrala Reîntregirii.

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Portretele ctitorilor primei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, sunt pictate în pronaosul Catedralei. De o parte şi de alta a intrării în nava centrală, se află portretele regelui Ferdinand şi reginei Maria, surprinși în ținuta avută la Alba Iulia la ceremonia de Încoronare.

Din punct de vedere arhitectonic, întreaga construcţie – Catedrala şi clădirile înconjurătoare – se integrează în mişcarea realistă iniţiată la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului XX de către un grup de arhitecţi români în frunte cu Ion Mincu şi Petre Antonescu. Ei stăruiau pentru reîntoarcerea la formele tradiţionale româneşti. Construcţia este o sinteză de elemente arhitectonice şi decorative din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab şi Sfântul Constantin Brâncoveanu, simbolizând unitatea poporului român înfăptuită pentru prima dată de către Mihai Viteazul la anul 1600.

Planul Catedralei este cel al Bisericii Domneşti din Târgovişte, cruce greacă înscrisă, şi aparţine arhitectului Victor Gh. Ştefănescu. Cu efectuarea lucrărilor a fost încredinţat inginerul Tiberiu Eremie.

Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii

Ansamblul dreptunghiular ce înconjoară Catedrala este alcătuit din două pavilioane mari la est, unde se găsesc reşedinţa şi administraţia Arhiepiscopiei şi două pavilioane mici în partea de vest – încadrând clopotniţa înaltă de 58 m – în care se află administraţia şi personalul deservent al Catedralei. Pavilioanele sunt legate între ele prin galerii susţinute de coloane şi arcade duble, aducând cu cerdacurile aşezămintelor mănăstireşti.

Decorul pictural înfăţişează teme clasice ale iconografiei ortodoxe și poartă semnătura lui Costin Petrescu, recunoscut în plan european ca un maestru al frescei.

Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari sprijinite pe coloane cu capiteluri. Deasupra portalului, decorat cu motive tradiţionale, se află, lucrate în mozaic de către pictorul Ion Norocea, icoanele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar de o parte şi de alta a intrării, icoanele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi ale împăraţilor biblici David şi Solomon.

În nişele pridvorului sunt fixate patru plăci din marmură cu inscripţii comemorative ce ne aduc aminte de patru evenimente importante: 1. Tipărirea pentru prima dată în limba română a Noului Testament de către Mitropolitul Simion Ştefan la 1648; 2. Unirea de la 1600 înfăptuită de către Mihai Viteazul; 3. Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, din anul 1785; 4. Refacerea unităţii spirituale şi bisericeşti a românilor în anul 1948.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun. SMS de Crăciun

În pronaos sunt portretele voievodului Mihai Viteazul şi al Doamnei Stanca. Naosul, impunător prin înălţimea sa, este dominat de cupola susţinută de patru stâlpi octogonali îmbrăcaţi în plăci de marmură de Moneasa. Interiorul este împodobit cu pictură în frescă executată după vechea tradiţie iconografică de către pictorul Costin Petrescu şi ucenicii săi. La intrare sunt portretele votive ale regelui Ferdinand şi reginei Maria.

Iconostasul din lemn de stejar a fost lucrat de maestrul C.M. Babic, iar icoanele de pe el pictate de către Ion Norocea. De o parte şi de alta a iconostasului sunt aşezate icoanele Sfinţilor Ierarhi transilvăneni Ilie Iorest (1640-1642) şi Sava Brancovici (1656-1683), precum şi ale Cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Sfântul Mucenic Nicolae Oprea de la Sălişte. Hramul Catedralei este „Preasfânta Treime” şi „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Biserica este Catedrală episcopală din anul 1975, când s-a reînfiinţat Episcopia Ortodoxă Română de Alba Iulia, iar în anul 1998 a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. Catedrala rămâne, în acelaşi timp, simbol şi monument al unităţii noastre naţionale, precum şi loc sfânt de pelerinaj.

Parte a ansamblului architectonic sunt și pavilioanele amplasate în jurul curților interioare. În galeriile ce străjuiesc curtea interioară pot fi văzute piese arheologice din perioada romană și până în secolul al XVIII-lea. Piesele au rămas din anii când Muzeul orașului a funcționat în aripa estică a ansamblului.

În incinta ansamblului arhitectural îşi are sediul şi Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, ce are jurisdicţie asupra bisericilor din judeţele Alba şi Mureş.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialităţi şi personalităţi politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată. Încoronarea efectivă a avut loc în faţa turnului clopotniţă, sub un baldachin somptuos. La moment au participat 20.000 de ţărani veniţi din întreaga ţară, iar 40.000 de militari, de la toate armele, au realizat parada trupelor. În mesajul adresat asistenței, Regele Ferdinand a subliniat importanţa actului ce simboliza „unirea tuturor ţărilor locuite de români”. Putem spune că actul Unirii din 1918 a fost finalizat la nivel oficial, dar și festiv prin Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia.

Sursa: reintregirea.ro, albaiuliaqr.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

VIDEO 1-2 martie 2024: Fărșangul de la Rîmetea, tradiţie populară la lăsarea secului, la prinderea Postului Paştelui. PROGRAMUL

Ziarul Unirea

Publicat

în

1-2 martie 2024: Fărșangul de la Rîmetea, tradiţie populară la lăsarea secului, la prinderea Postului Paştelui. PROGRAMUL Rîmetea, unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania este prima localitate rurală din România care a fost distinsă din partea Comisiei Europene cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic (1999) și Destinația Anului 2024 […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea