Rămâi conectat

Actualitate

UPDATE/ Trafic oprit pe DN1, la ieșire din localitatea Unirea. O remorcă încărcată cu sfeclă s-a răsturnat pe carosabil. Circulație dirijată pe rută ocolitoare

Publicat

în

Traficul rutier este oprit, luni seara, pe DN1, la ieșire din localitatea Unirea, din cauza unei remorci cu cartofi care s-a răsturnat pe partea carosabilă.

Remorca cu cartofi a unui camion s-a răsturnat, luni seara, în jurul orei 20.00, la ieșire din localitatea Unirea. Traficul rutier este oprit pe DN1. Potrivit IPJ, evenimentul rutier nu s-a soldat cu victime.

UPDATE IPJ: Evenimentul rutier a avut loc pe raza județului Cluj, imediat după limita dintre județe. La ora 20.25, traficul este în continuare blocat. S-a luat măsura dirijării pe ruta ocolitoare Unirea-Lunca MureșuluiLuncani-Câmpia Turzii.

Electrica Furnizare Discount
Publicitate

Actualitate

Sancțiuni aspre pentru românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin. Limită maximă de locatari, prevăzută în proiectul de lege

Publicat

în

Sancțiuni aspre pentru românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin. Limită maximă de locatari, prevăzută în proiectul de lege

Românii care nu pot face dovada că locuiesc la adresa trecută în cartea de identitate, ar putea rămâne fără buletine, ca urmare a verificărilor făcute de polițiști, conform unui proiect de act normativ pus în dezbatere publică de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Același proiect interzice și înscrierea la aceeași adresă a mai mult de zece persoane dacă între acestea nu există legături de rudenie.

Cei mai afectați de propunerea MAI ar putea fi românii care locuiesc cu chirie sau în gazdă. Astfel, cei care nu dovedesc că locuiesc efectiv la adresa din buletin, după verificările făcute de polițiști, ar putea rămâne fără acte de identitate.

Electrica Furnizare Discount

Potrivit MAI, ordonanța urmărește reglementarea unor norme ce vizează acuratețea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) prin asocierea mențiunii „încetat valabilitate domiciliu” persoanelor care nu îndeplinesc condițiile stabilite de Codul Civil cu privire la realitatea aspectelor declarate privind domiciliul.

Totodată, scopul actului normativ este de a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă, prin limitarea stabilirii domiciliului în situația în care în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată, cifra stabilită corespunzând unei realități sociale.

Mai mult, dovada adresei de domiciliu prin simpla declarație a găzduitorului nu va mai fi posibilă. Noile norme prevăd ca din declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, trebuie să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum, şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului trebuie însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate.

Încetarea valabilității va fi decisă în urma verificării de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul. În acest caz, persoanele vor fi obligate să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, în vederea obținerii unui nou act de identitate.

Sursa: stiripesurse.ro

Citește mai mult

Actualitate

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Publicat

în

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat faptul că centrele de prevenție vor ajuta la gestionarea pandemiei, chiar dacă ajungem la un număr mare de cazuri, faptul că vor fi tratate preventiv va elibera presiune pe spitale. Acesta a mai precizat că avem aproximativ 20.000 de cazuri pe zi, însă doar 2% din cei infectați ajung la spital.

”Programul este flexibil, să nu uităm că acolo lucrează medici. Nu putem să menținem program de 24/24, asta pentru că vorbim de resursă umană. Este bine că avem aceste centre funcționale, dar trebuie să ținem cont că trebuie să avem și resursă umană pentru gestionare.

Electrica Furnizare Discount

Trebuie să vedem, în primul rând, dacă funcționează și care este adresabilitatea. Nu pot să aloc resurse, dacă nu va exista cerere.

Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar dintre aceștia doar 2% au ajuns la internare în spital. Astfel de chestiuni sunt în evoluție, iar dimensionarea se face în funcția de cerere.

Acest sistem de centre de evaluare, cu siguranță peste o lună va arăta altfel. Este un sistem care ne va ajuta și nu doar în cazul pandemiei de Covid-19, ci și în alte cazuri”, a spus Alexandru Rafila.

Citește mai mult

Actualitate

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Publicat

în

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.

Ani plini de reforme

După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă: secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

Electrica Furnizare Discount

În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea.

După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fost interzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

Reformele lui Cuza în materie electorală

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris; schimbările au fost susţinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere: Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului.

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez.

Reformele lui Cuza în domeniul învățământului

Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.

În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.

Unirea cea Mică de la 1859 a fost un prim pas extrem de important spre Marea Unire de la 19818.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare