Un român format la Alba Iulia, primul est-european care face parte din Comitetul Executiv al Consorțiului Internațional al Organizațiilor de Istorie a Mediului (ICEHO)

Dr. Ștefan Dorondel, primul est-european care face parte din Comitetul Executiv al Consorțiului Internațional al Organizațiilor de Istorie a Mediului (ICEHO) • „Universitatea din Alba Iulia rămâne în sufletul meu pentru totdeauna, nu mă fac de rușine cu ce am învățat aici!”

Un român a devenit recent primul est-european care a fost votat să facă parte din Comitetul Executiv al International Consortium of Environmental History Organizations – ICEHO (Consorțiul Internațional al Organizațiilor de Istorie a Mediului). Asta într-o vreme în care puțini sunt compatrioții care chiar reușesc să iasă cu oarecare succes în afara țării, darămite să fie votați la conducerea unui organism internațional. Ce treabă avem noi cu omul acesta? Păi marea majoritate nu prea avem, dar ne mândrim, pentru că e absolvent de „1 Decembrie 1918”!

Cumva de-al nostru, deși de loc din Galați, Ștefan Dorondel s-a format la Alba Iulia, în prima generație de tineri cu pălării pătrate, „eliberați” în lume de tânăra universitate albaiuliană (înființată în 1991). „Universitatea din Alba Iulia rămâne în sufletul meu pentru totdeauna, nu mă fac de rușine cu ce am învățat aici!”, transmite, azi, din Germania, dr. Ștefan Dorondel, cu al cărui CV aș putea, fără probleme, umple toate paginile ziarului.

Cercetătorul se află astăzi la Universitatea Friedrich Schiller din Jena (aici și-a făcut doctoratul și Grigore Antipa), cu o bursă de 6 luni, în plin proces de creație a unei noi cărți. La nivelul acestei universități spera Iacob Mârza că se va ridica și a noastră, din Alba Iulia, își amintește Ștefan Dorondel.

În continuare angajat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, antropologul nostru ține și un curs la Universitatea din București, nu pentru că nu ar mai avea ce face cu puținul său timp liber ci din pasiune și din dragoste pentru cei câțiva studenți, poate o mână dintr-un colectiv întreg, care ar putea prinde „microbul” antropologiei și al grijii pentru casa noastră, Terra. Pentru ei și pentru toți românii, Ștefan Dorondel visează să sprijine publicarea unei serii de traduceri în limba română, a unor volume deja considerate clasice peste hotare, dar inaccesibile maselor din cauza barierei ridicate de limba lui Shakespeare. Pentru că numai așa putem găsi mecanismele de reparare a ceea ce am stricat de-a lungul secolelor în ceea ce privește mediul, cunoscând și înțelegând trecutul și greșelile lui în raport cu lumea înconjurătoare.

Un asemenea volum, „Natură și imperiu în Egiptul otoman. O istorie a mediului înconjurător”, de Alan Mikhail (profesor la Universitatea Yale), primul dintr-o serie de 10, este aproape gata, urmând să fie lansat chiar luna viitoare. În calitate de membru în comitetul executiv al Societății Europene de Istoria Mediului și de reprezentant al României în acest forum european până în 2018, Ștefan Dorondel, acum în bordul executiv al ICEHO, a făcut demersurile necesare pe lângă o editură din Cluj, care a înțeles importanța țelului său, mai ales că lobby-ul făcut pe lângă autorii străini de către cercetătorul român se traduce în costuri mai mici pentru cititori, primii renunțând la drepturile bănești.

„Asemenea cărți ar interesa atât membri ai mediului academic românesc (antropologi, istorici, geografi, sociologi, cercetători din științele politice, profesori care predau studii culturale), cât și un public cult interesat de schimbările de mediu contemporane, de relația om-animal de-a lungul istoriei, de istoria râurilor și pădurilor”, spune Ștefan Dorondel, cel care semnează și prefața acestui prim volum.

„Noi am început să schimbăm radical fața pământului și o facem în timp scurt! Nu ne întrebăm, în aceste condiții, cât de lungă va mai fi existența homo sapiens aici? Dacă mergem înainte cu aceeași nepăsare față de mediu și nu realizăm că, încă din secolul XIX, de la debutul industrializării, îi tot facem rău, nu avem cum să existăm pentru prea multă vreme”, conchide antropologul care ne atrage atenția asupra importanței raportării globalizate la această problemă.

Degeaba înverzim Europa și reducem emisiile de carbon dacă pe glob Amazonul de defrișează, dacă plasticul adunat în oceane rivalizează cu suprafața unui stat precum California și dacă în Asia Centrală plantațiile de soia au înghițit suprafețele împădurite altă dată. Țări ca India, aflate acum în plin proces de industrializare, trebuie ajutate să se dezvolte fără să facă greșelile Europei, de exemplu.

Casa noastră nu este doar continentul nostru ci întreaga planetă, de care trebuie să avem grijă. Ne bucurăm să avem un român la nivelul Consorțiul Internațional al Organizațiilor de Istorie a Mediului, un cercetător care joacă în aceeași ligă cu granzii domeniului, și care încearcă, pe cât îl țin puterile, să ne conștientizeze și pe noi, românii, odată cu restul globului, cu privire la importanța cunoașterii atât a stării de fapt cât și a istoriei casei noastre comune, pentru a o putea proteja și a ne salva astfel de la extincție.

Daniela STOIA

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...