Tratamentele pentru COVID-19. Ce spun studiile despre eficacitatea acestora
Tratamentele pentru COVID-19 sunt încă studiate activ și intens și în fiecare zi aflăm lucruri noi despre ele, iar pentru multe dintre ele încă sunt mai multe întrebări decât răspunsuri. Iată ce se știe la ora actuală despre cele mai discutate tratamente.
Una dintre primele substanțe vehiculate în tratamentul COVID-19 a fost clorochina, alături de derivata ei, hidroxiclorochina. Aceste medicamente sunt folosite împotriva malariei de mai bine de jumătate de secol și au fost ipoteze că ar avea și efecte împotriva coronavirusului.
Susținută intens de președinții populiști ai Braziliei și Statelor Unite, clorochina a fost studiată din primele zile ale pandemiei. Dar dovezile au fost sub așteptări. Mai mult, unele cercetări au sugerat că aceste medicamente ar fi chiar periculoase pentru pacienți – deși un astfel de studiu a fost retras, ceea ce a dus la și mai multe controverse. La ora actuală, clorochina a fost retrasă ca tratament din SUA, iar cele trei mari studii pe această temă nu au venit cu dovezi care să susțină eficiența medicamentului împotriva COVID-19. În ciuda susținerii anumitor lideri politici, clorochina nu este la ora actuală un tratament recomandat științific.
Dexametazona (un hormon sintetic) a apărut într-un studiu recent din Marea Britanie și pare să reducă perioada de spitalizare și să crească rata de supraviețuire în cazurile foarte grave.
Studiul respectiv, realizat pe 6,000 de pacienți, a oferit rezultate încurajatoare, iar Marea Britanie deja recomandă folosirea steroidului ca tratament. Rezultatele au fost confirmate și ulterior, pe un studiu cu mai puțini participanți. Marele avantaj al dexametazonei este acela că este un tratament ieftin și relativ ușor disponibil.
Deși rezultatele la ora actuală recomandă acest steroid ca tratament, se urmărește reproducerea rezultatelor pe un eșantion mai mare de pacienți. De asemenea, anumiți pacienți cu COVID-19 nu pot lua dexametazonă din cauza altor afecțiuni.
Alt medicament care a fost intens vehiculat în primele luni ale pandemiei a fost lopinavir, un medicament folosit împotriva HIV (folosit și cu denumirea ritonavir). Organizația Mondială a Sănătății a oprit studiile atât pe clorochină, cât și pe lopinavir, deoarece pacienții nu manifestau nici o îmbunătățire notabilă.
A trecut mai bine de un secol de când doctorii recomandă transfuziile de plasmă sangvină pentru diferite afecțiuni, iar plasma încă joacă un rol important în medicina de azi. Cu toate acestea, în cazul COVID-19, dovezile nu sunt în totalitate clare încă. O analiză a acestor 20 de studii concluziona că doar un studiu a fost efectuat la cele mai înalte standarde științifice și astfel nu se pot trage concluzii clare, deși tratamentul este recomandat în mai multe zone de pe glob. 98 de alte studii pe plasmă sunt în desfășurare și ar trebui să avem rezultate noi în curând.
Favipiravir (vândut ca Avigan) este un tratament promovat în special de guvernul japonez, care a anunțat că e dispus să ofere acest tratament gratuit pentru unele țări afectate.
Trebuie spus însă că nici autoritățile nipone nu sunt 100% convinse de eficacitatea acestui tratament. De fapt, dovezile că favipiravir ar funcționa împotriva noului coronavirus vin de la studii mici din China și rezultate preliminare din Japonia. La fel ca în cazul plasmei, sunt rezultate încurajatoare, dar până nu apar mai multe studii ample, este greu de tras concluzii clare. Mai mult de atât, Avigan ar putea cauza malformații fătului, dacă este administrat femeilor gravide, și nu este recomandat să fie administrat nici femeilor care vor să rămână însărcinate în viitorul apropiat.
Dintre toate tratamentele care au fost vehiculate în prima perioadă a pandemiei, remdesivir este singurul a cărui utilitate a fost confirmată clar. Medicamentul oprește sau îngreunează multiplicarea virusurilor. A fost testat împotriva Ebola și a Hepatitei C, fără rezultate semnificative. Dar în cazul coronavirusului, pare să dea roade.
Remdesivir este primul tratament recomandat de Uniunea Europeană pentru COVID-19 și este analizat cu mult interes și de alte regiuni. Din păcate, testarea riguroasă a tratamentelor este un proces laborios și dificil. Rezultatele nu vin peste noapte și nu sunt mereu clare. Vestea bună e că deja am aflat mai multe decât știam acum câteva luni – dar mai e încă mult de mers până vom avea o listă clară de tratamente.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi VREMEA în luna mai 2024. Prognoza METEO pentru 4 săptămâni Temperaturile pentru luna mai din acest an or să fie mai ridicate decât cele specifice perioadei. Excepție făcând doar săptămâna 6 – 13 mai. Săptămâna 29 aprilie – 6 mai Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFÂNTUL GHEORGHE 2024: Peste 900.000 de români își serbează onomastica în 23 aprilie
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Floriile 2024. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2025, 2026. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Legendele Sfântului Gheorghe. Cum l-a înfrânt pe balaur şi de ce nu este bine să dormim în această zi
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Cui îi spunem „La mulți ani!” de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință
-
Curier Județeanacum 4 zile
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024: URARI și FELICITARI pentru cei dragi care își sărbătoresc onomastica