Producția Dacia și Ford din România a crescut în primele zece luni ale anului 2022 cu 27%

Datele ACAROM arată că în octombrie 2022, în România au fost produse 43.452 de autoturisme, 28.941 dintre acestea fiind produse în uzina Dacia de la Mioveni și 14.511 de unități au fost produse de uzina Ford de la Craiova.

Pe primele zece luni din 2022, producţia de autoturisme în România a atins volumul de 425.423 unităţi (258.569 DACIA + 166.404 FORD):

– în creştere cu +27.7% faţă de perioada similară din 2021 (333.179 unităţi);

– în creştere cu +19.35% faţă de perioada similară din 2020 (356.421 unităţi);

– în creştere cu +4.3% faţă de perioada similară din 2019 (407.931 unităţi).

În primele zece luni din acest an, rezultatul este mai mare decât în perioada similară a lui 2020 și chiar față de 2019, atunci când nu exista nici pandemie și nici criza semiconductorilor.

În acest ritm, totalul de la finalul acestui an se poate apropia de 500.000 de mașini.

sursa: antena3.ro

„Noroc” cu războiul: România primește milioane de euro pentru reabilitarea sau chiar refacerea a cinci poduri

CNAIR a primit o finanțare de 20 de milioane de euro pentru reabilitarea sau chiar refacerea a cinci poduri aflate în proximitatea unor baze militare după ce la Bruxelles s-a decis refacerea căilor de transport pe care ar putea fi mutate rapid coloane de tancuri și blindate.

România face eforturi de miliarde de euro pentru modernizarea armatei și achiziționează, între altele, sisteme moderne de rachete HIMARS sau Patriot, blindate Piranha V pentru trupele regulate sau Oshkosh JLTV pentru Forțele Speciale și aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon. Însă aceste programe de dotare nu sunt suficiente pentru a crește capacitatea de apărare a țării, deoarece mobilitatea militară este crucială într-un scenariu în care am fi atacați de forțe ostile.

Concret, la infrastructura de transport, România nu stă tocmai bine, lucru subliniat și de analiști militari străini sau autohtoni. Generalul-locotenent (r.) american Ben Hodges, fost comandant al Forţelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR), de exemplu, a atras atenția asupra acestei probleme a României, cu ceva timp în urmă. „Pentru ca descurajarea să fie posibilă, trebuie să ai capacitatea de a învinge orice adversar. Rusia trebuie să știe că avem capacitatea de a ne mișca.(…) România trebuie să fie capabilă să transporte echipamente grele, muniții, personal. Tot ce ține de logistică trebuie conectat cu infrastructura, prin poduri, tunele, porturi. Toate trebuie să facă față. Și, sincer să fiu, această țară minunată care e România încă nu e pregătită să facă față”, a precizat generalul.

La rândul lui, analistul militar Aurel Cazacu susține că infrastructura rutieră și feroviară este foarte importantă din punct de vedere tactic. „Trebuie să avem căi de rulare și poduri trainice. Numai două exemple: un tanc Leclerc cu remorcherul blindat care îl transportă ajung la o greutate totală de 100 de tone. Păi, cam câte poduri avem noi să reziste la o asemenea greutate cu treceri repetate? Nu prea multe. Apoi, un blindat Piranha V are și el aproape 40 de tone și în misiune de luptă trebuie să abordeze tot felul de poduri de pe drumuri comunale care sigur nu rezistă la un asemenea tonaj”, a precizat Aurel Cazacu.

Conform datelor oficiale, România nu este singura țară care are probleme în acest domeniu, fapt pentru care UE a lansat un program al mobilității militare care are ca scop ușurarea transportului trupelor și sistemelor de armament pe continent. Infrastructura civilă UE va fi astfel pregătită să reziste unor convoaie militare de mari dimensiuni.

Potrivit comisarului pentru Transporturi, Adina Vălean, executivul european a pus cap la cap hărțile civile și militare, în cadrul unui plan de acțiune vizând toate căile de transport: aerian, rutier, feroviar, maritim. Planul, la care recent s-a alăturat și Marea Britanie, stabilește prioritățile de investiții pentru acele puncte care nu sunt adaptate utilizării duale, civile și militare, conform RFI România. De asemenea, vor fi create hub-uri pentru aprovizionare.

Bugetul pentru mobilitatea militară este de 1,6 miliarde de euro, din care a fost alocată deja o tranșă de peste 300 de milioane. În cadrul acestei alocări, România a primit fondurile necesare pentru reabilitarea a cinci poduri, valoarea totală a lucrărilor fiind de 20 de milioane de euro.

Primul și cel mai important este la Ovidiu, în județul Constanța, unde se află baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Urmează podurile de pe DN1, la Azuga, DN 6, la Arginești, și DN15 la Strajă și Viișoara. Rutele pe care ele sunt amplasate fac legătura cu locuri unde armata are unități importante ori sunt aproape de graniță.

Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, a explicat pentru „Adevărul” că reabilitarea acestor poduri va fi una complexă. „Nu tragem doar asfalt, iar reabilitarea poate merge până la înlocuirea elementelor podului care se află în lucru. Piloni, culee, grinzi, plăci de susţinere. Mai mult, există și posibilitatea ca unele poduri să fie demolate și reconstruite”, a transmis Alin Șerbănescu.

Conform unor rapoarte oficiale, mai mult de jumătate din podurile rutiere aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), adică aproape 2.400 din 4.482, necesită lucrări de reabilitare sau de înlocuire a unor elemente, iar 53 sunt în cea mai avansată stare de degradare și au nevoie fie de consolidare, fie de înlocuire.

Nici infrastructura feroviară a României nu este una de invidiat. Concret, din totalul celor 13.680 kilometri de linie de cale ferată, 9.908 kilometri nu mai oferă siguranţă, zone în care, cel mai probabil, se circulă cu mari restricţii de viteză. Apoi, la capitolul poduri, dintr-un total de 4.739 de unităţi, 3.115 sunt periculos de ruinate. Nici podeţele nu stau mai bine, cu peste 9.200 distruse dintr-un total de 12.674.

Meteorologii ANM au anunțat că vremea se schimbă radical. Se anunță temperaturi de îngheț, lapoviță sau ninsori la munte, iar în sudul țării vor predomina ploile.

Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), miercuri, 16 noiembrie, valorile termice vor fi, în marea lor majoritate, mai ridicate față de normele specifice perioadei, îndeosebi în regiunile sudice.Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi în vest, nord și centru, iar spre seară și noaptea și în restul țării. Pe crestele montane se vor semnala precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare.

Izolat se vor acumula cantități de apă mai însemnate. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 7 și 16 grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 și 11 grade Celsius. La începutul intervalului, în zonele joase de relief, pe arii restrânse va fi ceață.

Mai frig decât în mod obișnuit

Joi, meteorologii anunță răcire accentuată în cea mai mare parte a țării, iar în est și pe alocuri în centru și în nord valorile termice vor deveni mai scăzute decât cele normale în a doua decadă a lunii noiembrie.

Cerul va fi mai mult noros și, în special ziua, precipitațiile se vor semnala pe arii extinse. Vor fi mai ales ploi, mai frecvente și local moderate cantitativ în regiunile sudice, la munte treptat vor predomina ninsorile, iar în estul Transilvaniei, trecător în Moldova, iar noaptea posibil și în nordul Munteniei se vor semnala precipitații mixte.

Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în sudul și în estul țării, precum și în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 și 16 grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse între minus 3 și 5 grade Celsius.