Ştirea zilei
Subvenția de 2,9 milioane de euro pentru transportul local din Alba Iulia. Horațiu Clepan: Un consilier PNL mi-a spus ”fă te rog interpelarea privind cheltuielile, suntem curioși ce se întâmplă cu banii”
Consilierul local Horațiu Clepan a spus, marți, că un consilier liberal, care a votat pentru acordarea subvenției de 2,9 milioane de euro pentru transportul local din Alba Iulia, l-a sunat să-i spună să facă interpelarea în privința cheltuielilor, fiind și ei curioși ce se întâmplă cu banii.
”Sper să aflăm în sfârșit cum se cheltuiesc banii pe care Primăria Alba Iulia îi dă pentru transportul public. Contribuția de anul acesta este de trei milioane de euro, o sumă imensă după părerea mea, în condițiile în care biletul costă 2,5 lei pe oră. În proiectul de hotărâre, cei de la AIDA au trecut o simulare de buget în care veniturile sunt de 9,8 milioane, iar cheltuielile aproape 20 de milioane. Ce fel de management are această firmă? Adică dacă acești bani de la Primăria Alba Iulia nu ar veni, ei ce ar face, ar închide mâine firma? De ce celelalte firme de transport pot, inclusiv în Blaj, firma care face transportul nu primește nicio subvenție. La fel la Sebeș, la fel la Cugir”, a spus Horațiu Clepan, în cadrul unei conferințe de presă a PSD.
Acesta a adăugat că inclusiv un consilier liberal, fără să precizeze care, i-a spus că este curios pe ce se cheltuie acești bani.
”Solicitarea noastră a fost să știm cu cât se achiziționează o anvelopă, cu cât se achiziționează un preț per litru la motorină, sau consumabilele pe care le folosesc la autobuze. Nu cred că este foarte complicat ca AIDA, care are o relație directă cu Soceitatea de Transport Public (STP), să ne pună la dispoziție aceste date”, a spus Horațiu Clepan.
El a adăugat că 3 milioane de euro anul acesta, 5 milioane de euro anul trecut și 5,5 milioane de euro acum doi ani, din partea administrației locale pentru STP, i se par sume imense.
”Mai ales că nu ni se dă nicio explicație cum se cheltuie acei bani. Este necesar ca oamenii din Alba Iulia să știe pe ce se duc banii”, a spus Clepan.
Proiectul de hotărâre privind plata contribuției din bugetul local al municipiului la Asociația de Dezvoltare Alba Iulia – Transport Local (AIDA-TL), pe anul 2017, a fost aprobat, vineri, în ședința extraordinară a CL Alba Iulia, întrunind exact numărul de voturi necesar – 12, toate din partea consilierilor locali PNL. S-au abținut sau au votat împotrivă sau consilierii PSD, ALDE, PMP și independentul Mircea Trifu.
Astfel, administrația locală va plăti o sumă de până la 13.278.100 de lei (aproximativ 2,9 milioane de euro), din care 10.638.100 de lei este contribuția privind cheltuielile neacoperite ale operatorului de transport iar 2.640.000 de lei este contribuția privind gratuitățile acordate pentru anumite categorii de persoane.
Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia – Transport Local (AIDA-TL) în care Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia este membru fondator, reprezintă o persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, fără scop lucrativ constituită pentru furnizarea serviciului de transport public local. Scopul AIDA – TL este înfiinţarea, organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de transport public local din cadrul asociaţiei, pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre.
Ştirea zilei
Astăzi, la Blaj: Comemorarea a 75 de ani de la scoaterea în afara legii, de către comunişti, a Bisericii Greco-Catolice
Astăzi, la Blaj: Comemorarea a 75 de ani de la scoaterea în afara legii, de către comunişti, a Bisericii Greco-Catolice
„Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlănțuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică” – aşa este denumit evenimentul comemorativ care va avea loc miercuri, 29 noiembrie, după-amiaza, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, dedicat comemorării scoaterii în afara legii la 1 decembrie 1948 a acestei Biserici. La eveniment, care are loc în prezența Cardinalui Lucian Mureșan și a tuturor episcopilor greco-catolici, este aşteptat să participe şi preşedintele Klaus Iohannis.
Pentru cei interesaţi, trebuie spus că reprezentanţii Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş au anunţat că, din motive organizatorice, accesul în Catedrala „Sfânta Treime” va fi permis până la ora 16.30. De la 16.45 va fi celebrat un Te-Deum, după care vor fi evocate momentele dramatice care au culminat cu Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 și, totodată, vor fi omagiaţi Fericiții Episcopi Martiri, beatificaţi de Papa Francisc în 2019.
După instaurarea dictaturii comuniste, în anul 1948, Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii. Conform Decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, bunurile sale au fost preluate de către stat, iar bisericile şi casele parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
În acel moment, Biserica Greco-Catolică avea, după propriile aprecieri, în jur de 1,8 milioane de credincioşi, aproximativ 2.500 de biserici cu 1.700 de preoţi, o academie teologică, trei seminarii teologice, mănăstiri şi şcoli confesionale. Decretul venea după ce episcopii greco-catolici fuseseră deja arestați, în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948. Au fost trimişi în închisori, la Sighet, Gherla, Aiud, acolo unde au fost supuşi torturii şi cei mai mulţi au şi pierit.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și catolic în următorii ani – calendar
Biserica Greco-Catolică a continuat să existe în clandestinitate, datorită episcopilor hirotoniţi clandestin, în locul celor arestaţi, şi preoţilor rămaşi în rezistenţă. Se oficiau liturghii în locuinţe particulare.
După Revoluţia din decembrie 1989, una dintre primele măsuri adoptate de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale a fost Decretul‑Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, prin care se abroga Decretul nr. 358/1948 şi se recunoştea oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco‑Catolică. În 14 martie 1990, Sfântul Scaun a numit conducătorii celor cinci dieceze greco‑catolice, în fruntea acestora fiind desemnat Mitropolitul Alexandru Todea. În acelaşi an, acesta a fost înălţat la rangul de Cardinal.
Dificultatea principală cu care s-a confruntat biserica după reintrarea ei în legalitate a fost lipsa lăcaşurilor de cult.
„În vederea reglementării situaţiei fostului patrimoniu al Bisericii Române Unite cu Roma, s‑a adoptat Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990, în care se stipulează că „bunurile preluate de către stat prin efectul Decretului nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepţia moşiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Române Unite cu Roma”. În acest act normativ se prevede că acolo unde numărul lăcaşurilor de cult este insuficient, raportat la numărul de credincioşi, Statul va sprijini construirea de noi lăcaşuri de cult prin punerea la dispoziţie a terenurilor aferente şi a unor fonduri băneşti.
Referitor la bunurile preluate de Biserica Ortodoxă Română, art. 3 al Decretului‑Lege nr. 126/1990 prevede: „Situaţia juridică a lăcaşurilor de cult, a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolică şi au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanţi clericali ai celor două culte religioase, ţinând seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile care deţin aceste bunuri”.
Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
”Pe baza art. 2 al acestui Decret‑Lege, în urma activităţii Comisiei mixte, formată din reprezentanţi ai Guvernului şi ai Bisericii Române Unite cu Roma, 80 de clădiri şi terenuri intravilane au fost trecute din proprietatea Statului în cea a Bisericii, prin Hotărârea Guvernului nr. 466/1992”, se arată într-un material publicat pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Această biserică a luat naştere în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII‑lea, prin unirea cu Biserica Catolică a unei părţi a românilor ortodocşi, ca urmare a trei sinoade organizate la Alba Iulia, de către mitropoliții Teofil şi Atanasie Anghel.
De ce s-a făcut unirea cu Biserica Romei?
„Unirea a avut loc ca urmare a unui set complex de cauze. La finalul secolului al XVII-lea, românii din Transilvania erau doar tolerați de către sistemul politic al provinciei și se aflau într-o stare avansată de sărăcie și incultură, cu preoți în mare parte analfabeți și cu un statut social și economic asemănător țăranilor iobagi. Asupra lor s-au făcut și numeroase presiuni pentru a trece la calvinism, religia principilor maghiari din secolul al XVII-lea, rămase totuși cu efect puțin semnificativ.
Propunerea de unire cu Biserica Romei a fost făcută în contextul politic nou adus de integrarea Transilvaniei în Imperiul Austriac în 1691. Viena își dorea întărirea catolicismului, iar acest lucru se putea face atât prin sprijinirea procesului de refacere a episcopiilor latine, a seminariilor și a ordinelor călugărești din regiune, dar și prin atragerea la unirea cu Roma a credincioșilor ortodocși, urmând modelul oferit de rutenii din Polonia-Lituania, aplicat deja după 1688 și în nord-estul Ungariei, în zona Muncaciului și a Sătmarului.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Uniții ar fi primit recunoașterea ca religie oficială a Transilvaniei, obținând astfel toate drepturile de care se bucurau celelalte națiuni recepte. Însă oferta drepturilor mai fusese făcută și de luterani sau de calvini, iar mitropoliții români o respinseseră. Ce avea în plus propunerea de unire cu Biserica Romei a fost faptul că românii nu erau considerați eretici, că biserica lor era privită de Roma ca fiind egală, cu credință dreaptă, și că, în urma unirii, își puteau păstra ritul, tradițiile, limba liturgică, sărbătorile, respectiv specificul instituțional”, se arată într-un material publicat de Arhiepiscopia Majoră de Alba Iulia şi Făgăraş.
Concret, sinodul de la Alba Iulia, convocat în anul 1697, a acceptat cele patru principii obligatorii ale unirii cu Roma: recunoaşterea supremaţiei papale, existenţa purgatoriului, împărtăşirea cu azimă şi Filioque. Prin primirea acestor condiţii se garanta, aşa cum s-a arătat mai sus, românilor uniţi păstrarea ritualului tradiţional, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către sinod (urmând să fie după aceea recunoscuţi de Papă şi împărat), egalitatea în drepturi a clerului şi a credincioşilor uniţi cu clerul şi credincioşii Bisericii Catolice. Aceste drepturi au fost confirmate în două diplome ale împăratului (1699‑1701), dar, din păcate, ele n‑au fost respectate decât în mică măsură.
Mulţi români transilvăneni au refuzat Unirea şi au fost chiar şi revolte împotriva acesteia, ca cea condusă de călugărul Sofronie de la Cioara, în anul 1759.
Sediul episcopiei românilor uniţi se află din 1737 la Blaj. Dintre personalităţile de seamă ale acestei Biserici amintim pe episcopul Ioan Inochentie Micu‑Klein, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuel Micu, Timotei Cipariu, Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian.
De‑a lungul timpului, în momentele importante ale istoriei românilor din Transilvania (Revoluţia de 1848, lupta memorandiştilor), conducătorii celor două biserici româneşti au conlucrat pentru promovarea intereselor românilor.
La 1 Decembrie 1918, actul Unirii Transilvaniei cu România a fost citit de episcopul greco‑catolic Iuliu Hossu, viitor cardinal, asistat de episcopul ortodox de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi s‑au îmbrăţişat în faţa mulţimii adunate la Alba Iulia şi au declarat înţelegere frăţească. După 1919, Biserica Română Unită cu Roma a devenit unul din cultele însemnate din ţară, credincioşii greco-catolici reprezentând în 1930 7,9 la sută din populaţia ţării.
Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii
Constituţia României din anul 1923 stipula că „Biserica Ortodoxă Română este biserica dominantă, iar cea greco‑catolică are întâietate faţă de celelalte culte”, ambele fiind declarate biserici naţionale. Statutul juridic al Bisericii greco‑catolice şi relaţiile sale cu statul român au fost mai bine precizate prin Concordatul dintre Vatican şi România (1927‑1929). Documentul prevedea existenţa în România a trei rituri catolice: grec, latin şi armean. Pentru ritul grec se stipula următoarea structură organizatorică: o mitropolie la Blaj, cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj ‑ Gherla şi Maramureş.
În activitatea sa, Biserica greco‑catolică a fost sprijinită de asociaţii ale laicatului. În 1928 a luat fiinţă Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AGRU). Studenţii greco‑catolici au întemeiat Asociaţia Studenţilor Transilvăneni Români Uniţi (ASTRU), iar femeile Asociaţia Femeilor Române Unite (AFRU). (M.B.)
-
Opinii - Comentariiacum 10 ore
Nume care se sărbătoresc în 30 noiembrie, de Sfântul Andrei
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Lista păcatelor – “Cele 177 de păcate”, conform învăţăturilor creștin-ortodoxe
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE
-
Opinii - Comentariiacum 10 ore
MESAJE de SFANTUL ANDREI 2023. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE 2023. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
-
Actualitateacum o zi
28 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei votează în unanimitate unirea cu România
-
Actualitateacum 33 de minute
29 noiembrie: Ziua Infanteriei Marine Române
-
Ştirea zileiacum 3 zile
VIDEO| O tânără a deschis într-o comună din Alba o fabrică de sucuri naturale la cele mai înalte standarde! O parte din producție va fi donată copiilor și vârstnicilor din localitate