Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

“România acceptă în perioada 2022 – 2023 un număr de 200 refugiaţi în nevoie de relocare”, prevede un proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. În Nota de Fundamentare este menționată originea acestor refugiați: toți sunt din Siria, țară aflată într-un continuu război civil. Refugiații ce vor fi primiți de România se află acum pe teritoriul altor state ca Turcia, Iordania, Liban, Egipt.

Cât despre motivul pentru care România primește 200 de refugiați sirieni, răspunsul îl găsim tot în NF. Pe scurt, trebuie să fim responsabili și solidari cu alte state din UE, care primesc și ele refugiați, cota pentru 2022-2023 fiind de 29.000, în total. Fondurile necesare pentru cazarea, hrana și programele de integrare ale acestor refugiați ar urma să fie suportate din bugetul UE.

Propunerea de primire a 200 de refugiați sirieni în România a fost adoptată în unanimitate în baza Deciziei Comitetului pentru relocarea refugiaților în România din 30.06.2021. Această propunere se transformă acum în lege.

“Angajamentele-cadru de relocare la nivelul Uniunii Europene iau în considerare relocarea drept un instrument de protecție bazat pe vulnerabilitatea refugiaților, în conformitate cu categoriile de relocare ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi răspund astfel nevoilor globale de relocare în mod echilibrat… Pe fondul creşterii fără precedent a fenomenului migraţiei, a presiunii cu care se confruntă statele member ale Uniunii Europene, ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu, au fost discutate şi adoptate o serie de măsuri de întărire a solidarităţii şi de împărţire a responsabilităţilor statelor membre UE cu ţări terţe, care găzduiesc, pe teritoriul lor, persoane în nevoie de protecţie internaţională.

Astfel, în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind Migrația și Azilul se precizează faptul că relocarea este un mijloc care și -a dovedit eficacitatea pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Comisia invită statele membre să își asume angajamente începând cu 2022. Acestea vor fi finanțate din bugetul UE și vor include căi complementare de acces la protecție, cum ar fi sistemele de admisie umanitară și măsuri precum programele de studii sau de muncă”, se scrie în NF a proiectului de act normativ citat.

Programul de primire de regugiați de către România va continua, având în vedere că Europa este supusă unor tot mai mari presiuni imigraționiste, iar statele membre trebuie să răspundă în solidar, se mai arată în proiect. Astfel, raportul UNHCR privind nevoile globale de relocare pentru anul 2021 relevă faptul că în ultimii ani numărul persoanelor ce se regăsesc în nevoie de relocare s-a dublat, ajungând la peste 1,45 de milioane de refugiați din țări slab sau mediu dezvoltate. Astfel, UNHCR va continua să își intensifice activitățile pe trei priorități cheie, respective țările care fac parte din programul Cadrului Comprehensiv de Răspuns pentru Refugiați, situația din Mediterana Centrală și relocarea sirienilor din Orientul Mijlociu.

În fapt, UE ar fi vrut ca România să primească mai mulți refugiați, însă autoritățile de la București au argumentat că, deocamdată, nu avem capacitatea pentru mai mulți. “Cu toate că la nivel european este avută în vedere stimularea participării statelor membre la misiuni de relocare şi asigurarea creşterii capacităţilor de primire ale statelor europene, contextul regional care indică posibilitatea apariţiei unui aflux masiv de migranţi ilegali şi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care ar putea afecta şi ţara noastră, nu a permis asumarea responsabilităţii pentru un număr mai mare de refugiaţi care să fie relocaţi în România în perioada 2022 – 2023”.

În 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. În primele șase luni ale acestui an, numărul de cereri de azil a ajuns la 5.100.

Sursa: g4media.ro

Profesorul Streinu Cercel, despre cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19: Masca va mai fi purtată încă aproape doi ani

Profesorul doctor Streinu Cercel, fostul manager din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat faptul că masca va mai fi purtată încă cel puțin doi ani.

„Mi-aş fi dorit să vă văd fără mască, dar asta se va întâmpla cel mai probabil peste vreo doi ani de zile. De ce? Pentru că tot noi, cu mâna noastră, neluând atitudine cât se poate de directă încă de la începutul pandemiei, am lălăit-o în stilul clasic românesc, iar acum vedem la câte cazuri am ajuns. Să ajungi acum la 7.000 de cazuri este horror.

Spitalele la momentul de faţă gem de persoane şi pacienţi care rămân la camera de gardă până a doua zi încercând să le găsim un loc undeva.

Dacă nu înţelegem că nu avem alte instrumente decât a ne vaccina, a purta mască şi a ne spăla pe mâini, să ştiţi că va fi foarte greu”, a declarat senatorul Adrian Streinu Cercel, care a fost prezent la dezbaterea publică “Sănătate pentru Dâmboviţa”, organizată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, la Târgovişte.

Pensii 2021: Când NU se mai poate cumpăra vechimea. Cum se cumulează veniturile

Vârsta de pensionare și stagiul complet pentru pensionare sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să poată ieși la pensie pentru limită de vârstă.

În ceea ce privește majorarea veniturilor din pensie (adică cumulul pensiei cu alte venituri), vorbim de două situații diferite: de persoane care sunt deja la pensie și pentru care aceasta este singura sursă de venit și de persoane care sunt la pensie, dar mai câștigă bani și din alte activități.

Legea nr. 263/2010 permite în prezent cumularea cu pensia pentru limită de vârstă a veniturilor obținute atât din activități dependente, cât și din activități independente, indiferent de mărimea acestor venituri.

În cazul celorlalte tipuri de pensii (pensia anticipată, anticipată parțială, de invaliditate sau de urmaș), veniturile în plus pe care legea le permite sunt limitate.

Așadar, pensionarii care obțin venituri suplimentare, în condițiile prevăzute de lege pentru categoria de pensie pe care o primesc, plătesc, oricum, pe lângă celelalte taxe, și contribuția la sistemul public de pensii. Pentru pensionarii care nu au alte venituri, legea nu prevede o astfel de posibilitate.

De altfel, OUG nr. 163/2020, care stabilește modul în care se poate cumpăra vechime în muncă, prevede, printre alte condiții, și pe aceea că pot beneficia de acest tip de contract persoanele care nu au calitatea de pensionar. Deci, pensionarii nu pot face plata contribuției suplimentare prin contract de asigurat.

Continuarea plății contribuției către sistemul public de pensii (dacă ar fi posibilă) de către cei care au doar pensie s-ar face din banii primiți de la acesta, deci suma alocată traiului zilnic s-ar diminua. Care ar fi rațiunea pentru care un om în vârstă și-ar micșora veniturile prezente pentru o ipotetică mărire a lor pe viitor?

Dacă acestea sunt mai mari decât cheltuielile curente, pensionarul poate face economii pe care le are oricând la dispoziție, la nevoie, în vreme ce plata contribuției ar genera câștiguri doar pe viitor, de care nu beneficiază în cazul unor urgențe.

Sursa: dcbusiness.ro