Mașini sub 6.000 de lei scoase la licitație, în Alba, de ANAF: Lista autoturismelor scoase la vânzare în mai

La fiecare câteva săptămâni, organizațiile județene ale ANAF organizează licitații pentru bunurile confiscate în urma diverselor spețe. Este important de reținut că, dacă ești interesat, trebuie să participi fizic la licitațiile desfășurate la sediul județean al ANAF, acolo unde este pusă la vânzare mașina care te interesează, conform tabelului de mai jos.

Cea mai ieftină mașină pusă la licitație de această dată de ANAF este un Opel Astra din 1999, pe care s-ar putea să-l cumperi cu 1483 de lei. La polul opus se află o Honda CR-V din 2016 cu un preț de pornire a licitației de 52.854 de lei. Fiecare dintre mașini este pusă la vânzare de administrațiile județene ale ANAF, iar datele la care sunt organizate licitațiile variază de la un județ la altul. Informații suplimentare găsești pe site-ul fiecărei instituții în parte.

Autovehicul/ Preț pornire licitație (exclusiv TVA) lei

Audi A6 41.071 AJFP Iași/18 mai
Toyota Auris 29.195 AJFP Iași/18 mai
Dacia Duster 23.752 AJFP Iași/18 mai
Dacia Logan 4.946 AJFP Dâmbovița/19 mai
VW Golf 1.725 Serviciul Executari Silite Cazuri Speciale Regional Brasov/7 iunie
Opel Corsa 2.900 AJFP Cluj/27 mai
BMW 525 8.850 AJFP Cluj/26 mai
Volkswagen Touareg 52.900 AJFP Cluj/26 mai
Renault Clio 2.950 AJFP Vâlcea/17 mai
Dacia Logan 4.100 AJFP Vâlcea/17 mai
Mercedes-Benz, Clasa A 170 CDI 2.533 AJFP Argeș/25 mai
Mercedes-Benz, model Clasa E 5.066 AJFP Argeș/25 mai
Renault Laguna 7.746 AJFP Giurgiu/27 mai
Opel Vectra 1.500 AJFP Gorj/17 mai
Land Rover Range Rover Sport 25.850 AJFP Cluj/25 mai
Ford Mondeo 7.000 AJFP Cluj/25 mai
BMW 9.899 AJFP Dâmbovița/17 mai
Mercedes-Benz 2.227 AJFP Dâmbovița/17 mai
Skoda Octavia 4.050 AJFP Vâlcea/17 mai
Dacia Logan 5.400 AJFP Vâlcea/17 mai
Dacia Logan 5.400 AJFP Vâlcea/17 mai
Honda CR-V 52.854 AJFP Argeș/18 mai
Opel Astra 1.483 AJFP Giurgiu/18 mai
Dacia Duster 13.533 AJFP Hunedoara/19 mai
Lada NIVA 4.139 AJFP Dolj/13 mai
Hyundai I20 8.110 AJFP Bacău/18 mai
Ford Focus 4.198 AJFP Timiș/23 mai
Opel Agila 5.228 AJFP Alba/11 mai
Opel Agila 5.228 AJFP Alba/11 mai

FOTO VIDEO| Investiții la Abrud: A fost semnat contractul pentru centrul recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane

Marți, 24 mai, a fost semnat contractul pentru elaborarea proiectului tehnic, servicii de verificare tehnică a proiectului, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări de contrucție și instalații, privind Dezvoltarea integrată a orașului Abrud, prin realizarea unui Centru Recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane aferente Pieței Eroilor, Pieței Cuza Vodă și Străzii Ioan Buteanu.

„Nădejdea noastră de schimbare prinde contur și orașul nostru redevine ceea ce a fost cândva: o nestemată a munților Apuseni!”, a transmis Cristian Alexandru Albu, primarul orașului Abrud.

Se va realiza un centru recrativ în interiorul ruinei fostei Biserici Unitariene amplasată în Piața Cuza Vodă și reabilitarea infrastructurii urbane aferente din Piața Eroilor, Piața Cuza Vodă și Stradă Ion Buteanu.

Proiectul cuprinde lucrări la clădirea fostei Biserici Unitariene – COMPONENTĂ A. Sunt necesare lucrări de consolidare, conservare, restaurare, dotare și valorificare a ansamblului fostei biserici- zona navei și turnul estic.

În completarea acestui obiectiv, proiectul propune reabilitarea infrastructurii urbane din Piața Eroilor, Piața Cuza Vodă și stradă Ion Buteanu – COMPONENTĂ B, prin amenajări specifice (sistematizare verticală, refacerea infrastructurii edilitare, reabilitarea componentelor valoroase, intervenții de peisagistică , dotare și mobilare cu mobilier urban de calitate, accesibilizare pentru persoane cu deficiențe), care să reîntregească imaginea centrului istoric și să ofere locuitorilor orașului Abrud spații publice de calitate care să pună în valoare totodată valorile materiale și patrimoniu.

REALIZAREA UNUI CENTRU RECREATIV ÎN CLĂDIREA FOSTEI BISERICI UNITARIENE

• consolidarea, restaurarea și reîntregirea volumului ruinelor bisericii prin aducerea la nivel la partea superioară a zidurilor navei;
• realizarea unui planșeu mixt pe structura metalică și suprabetonare deasupra spațiului central;
• realizarea unui nivel parțial îngropat retras cu cca 2.25m în zona centrală a navei; cota de călcare peste noul nivel va fi la cca 45 cm mai sus față de cota de călcare existența la ora actuală în clădire. Structura noului nivel va fi integral din beton armat.
• lucrări de consolidare și reabilitare în zonele afectate, precum și lucrări de restaurare a elementelor de piatră;
• poziționarea unei structuri metalice în interiorul turnului estic- planșee din metal care să delimiteze tumul pe 3 nivele;
• refacerea scării din tumul estic pe structura metalică tratată cu vopsea termospumanta;
• instalații electrice interioare, instalații de încălzire, de ventilare și instalații santiare și de canalizare, branșamente la utilități;
• se va realiza următoarele compartimentării: Sala multifuncționala; Spațiu expozițional; Sala consiliere; Sala socializare și belvedere.

Prin amenajarea unui centru recreativ contemporan va transformă zona într-un nucleu atractiv pentru locuitori, reducând astfel nivelul ridicat de utilizare a autoturismelor persoanale în oraș.

REABILITAREA INFRASTRUCTURII URBANE AFERENTE DIN PIAȚA EROILOR, PIAȚA CUZA VODĂ ȘI STR. ION BUTEANU

• Se va realiza reabilitarea integrală a infrastructurii urbane aferente din Piața Eroilor, Piața Cuza Vodă și str. Ion Buteanu cu îmbrăcăminte din piatră naturală. Acesta presupune restructurarea totală a zonei, creșterea semnificativă a spațiilor pietonale de calitate în raport cu spațiile destinate circulației auto și parcărilor, înlocuirea imbracamîntilor neadecvate asfaltice sau din dale prefabricate cu imbracaminti de calitate din piatră naturală și creșterea calității vieții locuitorilor orașului Abrud.
• Se va reorganiza spațiului verde existent în Piața Eroilor prin regândirea într-o manieră mai puțîn rigidă a relației dintre circulațiile pietonale, spațiile verzi și obiectele cu valoare deosebită amplasate în interiorul acestora; se va elimina vegetația existența și fără valoare dendrologică care obturează vizual obiectivele arhitecturale valoroase din zona, cât și a vegetație de tip gard viu care împiedica circulația liberă a pietonilor în piața;
• Se va plantă în locul arborilor existenți, 20 bucăți arbori maturi, în grupuri și aliniamente vegetale;
• În Piajoa Cuza Vodă și str. Ion Buteanu – lucrările vizează restructurarea integrală a amplasamentului;
• se va reabilita sistemului de iluminat public și arhitectural;
• se va reabilita infrastructură pentru cabluri;
• se va efectua canalizare pluvială nouă;
• se va monta mobilier urban cu design contemporan și caracteristici antivandalism;
• se va accesibiliză spațiul pentru persoanele cu deficiențe.

Pe lângă stimularea implicării locuitorilor în activitățile cultural-recreative, de petrecere calitativă a timpului liber, de recreere, de educație extrașcolară etc, vor contribui inclusiv la dezvoltarea relațiilor interpersonale, construirea de abilitați sociale, dezvoltarea capacității de integrare socială, în special a persoanelor provenind din grupurile vulnerabile.

 

Cetatea dacică de la Căpâlna ar putea fi restaurată: CJ Alba va prelua în administrare locația aflată pe lista monumentelor UNESCO

Cetatea dacică de la Căpâlna ar urma să fie restaurată, un proiect de hotărâre privind preluarea fortificaţiei dacice de pe Valea Sebeşului fiind pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean Alba din 24 mai 2022.

Cetatea urmează să fie trecută din proprietatea comunei Săsciori în proprietatea Consiliului Judeţean. Decizia are la bază şi faptul că mai multe licitaţii pentru proiectarea lucrărilor de restaurare şi punere în valoare a monumentului, organizate în ultimii trei ani de Institutul Naţional al Patrimoniului, prin Programul Naţional de Restaurare, au fost anulate, din lipsă de ofertanţi.

”Conform legislaţiei în vigoare privind protejarea monumentelor istorice, Judeţul Alba, prin Consiliul Judeţean Alba, are obligaţia să asigure paza monumentelor istorice, a zonei de protecţie a acestora, să protejeze, să conserve şi să pună în valoare Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

Pentru realizarea acestor obligaţii, Situl arheologic Căpâlna, care cuprinde Cetatea de la Căpâlna şi zona primară de protecţie, trebuie să fie cuprins în domeniul public al Judeţului Alba, conform legii nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în documentaţia proiectului.

În prezent, ruinele cetăţii se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind acoperite în cea mai mare parte cu vegetaţie, astfel încât aproape că nu mai este posibilă vizualizarea zidurilor rămase din vechea fortăreaţă dacică. Cetatea se află pe Valea Sebeşului, în comuna Săsciori, la circa 2 kilometri de satul cu acelaşi nume.

Aflată pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ca fortificaţie inclusă în reţeaua de apărare a Daciei, cetatea de la Căpâlna este cel mai important obiectiv de patrimoniu dacic din judeţul Alba. A fost ridicată, cel mai probabil, din ordinul regelui Burebista, în secolul I î.Hr., cât timp dacii erau încă liberi, fiind un punct strategic în apărarea accesului spre Sarmizegetusa. Avea un perimetru de 280 metri, două centuri de ziduri şi trei turnuri, precum şi şanţuri de apărare cu adâncimi variabile, grupate într-un platou oval.

Cetatea era, totodată, centru tribal, dovadă stând tezaurul de vestigii descoperit – vase ceramice, vase de sticlă, scripeţi, piese metalice de îmbrăcăminte, pinteni, pumnale, vârfuri de suliţe şi săgeţi. În prezent, cetatea de la Căpâlna e o umbră a ceea ce era în antichitate.

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafaţă de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) şi se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă oraşele Sebeş (Alba) şi Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin şaua care leagă Dealul Cetăţii de Dealul Stăunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la şosea pe o potecă de circa 2,3 kilometri, parţial circulată cu mijloace auto 4 x 4.