Statul cheltuie în medie 2230 de lei pe an pentru un elev: lMECTS a stabilit costurile anuale standard per elev şi preşcolar

    În „Monitorul Oficial al României” nr. 937/29.12.2011 a fost publicată HGR nr. 1274/21. 12. 2011 privind metodologia de calcul pentru determinarea costului standard/elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost  pe elev/preşcolar pentru anul 2012, ne-a informat prof. Cornel Sandu, inspector şcolar general al IŞJ Alba. Nivelul de bază este considerat elevul din învăţământul gimnazial din mediul urban, filieră teoretică, costul standard fiind acelaşi de anul trecut, adică 2230 lei/an. De aceea, cu mici excepţii, standadele de cost nu au crescut, dar nici nu au scăzut, rămânând la nivelul anului 2011. Standardele de cost diferă în funcţie de nivelul de învăţământ, profil, filieră, forma de învăţământ, numărul mediu de elevi şi mediul în care funcţionează şcoala: urban sau rural, limba de predare, care se înmulţesc cu coeficienţii de diferenţiere (CD).
lCosturi mai ridicate pentru educarea elevilor de la ţară
De exemplu, pentru coeficientul 1, standardele de cost sunt: la grădiniţe cu program normal: 1478 lei în mediul urban (CD 0,663) şi 1617 lei în mediul rural (CD 0,725), grădiniţe cu program prelungit: 2712 lei atât în mediul urban cât şi în mediul rural (CD 1,216), învăţământ primar: 1701 lei – urban (CD 0,763) şi 2027 lei – rural (CD 0,909), învăţământ primar vocaţional (alta decât muzică): 2141 lei – urban (CD 0,960), 2560 lei – rural (CD 1,148), învăţământ primar muzică: 3791 lei – urban şi rural (CD 1,700), iar învăţământul alternativ step by step va beneficia de 3167 lei/elev/an (CD 1,420). În învăţământul gimnazial, costul standard este de 2230 lei în mediul urban (CD 1,000) şi 2727 lei în mediul rural (CD 1,223), care creşte la 2676 lei pentru învăţământul vocaţional (altul decât muzică) – urban (CD 1,200) şi 3280 lei – rural (CD 1,471) până la 4906 lei pentru învăţământ gimnazial muzical, indiferent de mediu (CD 2,200).
Pentru învăţământul liceal teoretic, costurile standard sunt, indiferent de mediu, urban sau rural, de 2119 lei – cursuri de zi (CD 0,950) şi 1652 lei – seral (CD 0,741). Pentru învăţământul tehnologic, militar, pedagogic şi teologic, cursuri de zi, standardul de cost a fost fixat la 2306 lei atât pentru mediul urban cât şi pentru cel rural (CD 1,034). Indiferent de mediu, pentru arte plastice şi vizuale, arhitectură şi sportiv, costurile standard sunt de 2944 lei (CD 1,320), în timp ce pentru liceele de muzică standardele de cost sunt cele mai ridicate şi ajung la 6021 lei (CD 2,700).
lJudeţul Alba – în zona meteo 5 pentru calculul cheltuielilor de întreţinere
Standardele de cost pentru cheltuielile materiale de întreţinere sunt calculate în funcţie de numărul de elevi al unităţii de învăţământ (0 – 150; 151 – 300; 301 – 600; 601 – 1000; peste 1000), tipuri de unităţi de învăţământ (grădiniţă, şcoală I-IV, I-VIII, V-VIII, grup şcolar, liceu, colegiu, şcoală postliceală, şcoală de artă şi meserii), mediul administrativ-teritorial (urban, rural), harta temperaturilor medii multianuale elaborată de INMH (6 zone, Alba fiind în zona 5, cu judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea). De exemplu, în judeţul Alba, pentru unităţi cu 0 – 150 de elevi/preşcolari, costurile standard sunt: grădiniţă: 292 lei – urban, 248 lei -rural, şcoală I-IV 274 lei – urban, 231 lei – rural, şcoală I-VIII 279 lei – urban, 236 lei – rural, şcoală V-VIII 291 lei – urban, 248 lei – rural, grup şcolar 288 lei – urban, 245 lei – rural, liceu 311 lei – urban, 268 lei – rural, colegiu 319 lei – urban, 276 lei – rural, şcoală postliceală 214 lei – urban, 170 lei – rural, şcoală de artă şi meserii 266 lei – uban, 223 lei – rural.  La aceştia se adaugă coeficienţii de diferenţiere, care cresc de la 0,6444 la şcoli postliceale din mediul rural până la 1,2085 la colegii din mediul urban. La nivelul judeţului Alba, acestea se ridică la 13,4 milioane de lei. Noua formulă de finanţare îi determină pe directori să ia cele mai bune măsuri pentru eficientizarea activităţii, buna chibuzire a cheltuirii banilor şi eliminarea risipei.

Robert GHERGU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---