Românii, ”campioni” la cheltuitul banilor pe alimente: Din 1.000 de lei, 250 îi dau pe mâncare

Românii cheltuie pe alimente cei mai mulți bani dintre europeni, din 1.000 de lei, 250 reprezentând cheltuieli cu hrana, potrivit datelor Eurostat.

Specialiștii spun că de vină sunt preţurile mari, raportate la salariile mici, combinate cu risipa de alimente care ne caracterizează.

În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit peste 1,035 miliarde de euro (echivalentul a 7,1% din PIB-ul total al UE) pentru „Alimente și băuturi nealcoolice”. Aceasta reprezintă o pondere de 14,3% din totalul cheltuielilor gospodăriilor , comparativ cu 2020 cu o pondere de 14,8%.

Conform datelor Eurostat, cele mai mari ponderi pentru cheltuielile cu „Alimente și băuturi nealcoolice” în 2021 au fost înregistrate în: România (24,8%), Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele 19,6%).

Cele mai mici procente au fost înregistrate în Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele 11,8%).

Comparativ cu 2020, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut în toate țările UE, cu excepția Poloniei și Slovaciei, unde a crescut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia, Lituania și Croația, Estonia și Slovenia.

În 2021, gospodăriile din UE au cheltuit 128 de miliarde de euro (echivalentul a 0,9% din PIB-ul UE) pe băuturi alcoolice. Aceasta reprezintă 1,8% din cheltuielile lor totale de consum, aceeași pondere procentuală ca în 2020.

Conform datelor furnizate de Eurostat, cele mai mari ponderi ale cheltuielilor totale de consum pentru băuturi alcoolice în 2021 au fost înregistrate în: Letonia (5,0%), Estonia (4,7%), Polonia (3,7%), Lituania și Cehia (ambele 3,6%).

Dimpotrivă, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în : Grecia și Italia (ambele 1,0%), Țările de Jos (1,3%), Spania (1,4%).

Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 8,5% în decembrie, de la 9,2% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe un nivel al preţurilor de 9%. Este a treia lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un nivel record, de 10,6% .

Încetinirea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 17,2% în ianuarie, semnificativ mai mic decât cel de 25,5% înregistrat luna precedentă, în timp ce inflaţia preţurilor la alimente a urcat la 14,1% în ianuarie, de la 13,8% în decembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească în ianuarie până la 7%, de la 6,9% în decembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

O altă problemă o reprezintă fiabilitatea datelor. Spre deosebire de alte luni, datele din Germania, cea mai mare economie europeană, lipsesc în ianuarie, iar Eurostat a folosit o estimare bazată pe model. De asemenea, datele din ianuarie sunt predispuse la o volatilitate neobişnuită, din cauza modificărilor de preţ de la începutul anului, susţin economişti.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, în frunte fiind Letonia (21,6%), Estonia (18,8%) şi Lituania (18,4%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Spania şi Luxemburg (ambele cu 5,8%). În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.

sursa: adevarul.ro

Spunem „DA” armoniei și prieteniei! Grădinițele cu Program Prelungit Nr 8, 9 și Pâclișa au desfășurat activități sub sloganul „Suntem uniți!”

În această săptămână, Grădinițele cu Program Prelungit Nr 8, 9 și Pîclișa, în colaborare cu CJRAE Alba, au desfășurat activități în cadrul Proiectului Județean Spunem „DA” armoniei și prieteniei!

Ediția 2023, pentru a marca Ziua Internațională a Nonviolenței în școli, care s-a celebrat luni, 30 ianuarie 2023.

Pentru armonie și prietenie, sub sloganul „Suntem uniți!”, preșcolarii, împreună cu educatoarele celor trei grădinițe, au dansat, au ascultat povești, prezentări PPT, au realizat desene, colaje, bannere, au organizat flash-mob-uri etc.

Proiectul s-a încheiat într-un cadru armonios, la Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia, piesa de teatru urmărită de preșcolari fiind axată inclusiv pe prietenie.

Prof. Înv. Preșc.: BUȚUȚOI MARIA DIANA și ISTRATE LILIANA DORINA

ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala) a publicat lista contribuabililor, persoane juridice, din România, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T4 2022, conform legislaţiei în vigoare.

În “lista albă” sunt incluse firmele care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T4 2022.

Lista poate fi consultată AICI

Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

Obligaţiile fiscale pentru T4 2022 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2022.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

Sursa: zf.ro