Simone Albani: Oportunităţi judeţene pentru proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană. Azi: Câmpeni-Apuseni

Mircea Trifu - Primar Alba Iulia

   Probabil nimeni nu cunoaşte mai bine importanţa unei legături puternice cu Alba Iulia, ca oamenii din Apuseni. Pentru ei, legătura spirituală cu Alba Iulia dar şi practică, legătura economică, sunt esenţiale. Pe axa Alba Iulia – Câmpeni şi Apuseni se pot construi probabil şi în proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană cele mai puternice puncte de promovare turistică şi culturală.
Tocmai pentru a valorifica aceste legături am iniţiat acum 5 luni proiectul Capitală Culturală Europeană 2020 alături de colegi liberali, colegi de politică sau personalităţi foarte diverse ale oraşului Alba Iulia şi ale judeţului Alba. Între ei nu s-au aflat nici un moment, niciodată, domnul Dumitrel, domnul Hava sau alţi membri de partid de la PDL. Sunt 2 luni de zile de când promovez destinaţii turistice pentru proiectul Capitală Culturală Europeană 2020. Fac asta din convingere, ca şi alţi oameni care se dăruiesc relamente pentru proiect. Lucrăm împreună, deschis, fiecare pe banii şi timpul lui.
Unde sunt însă Hava şi Dumitrel?? Nu sunt! Nu există. Ei dau declaraţii şi comunicate de presă. Jignesc, ne aruncă vorbe sfidătoare, iau la mişto prin ziare pe toată lumea, spun oamenilor de vază ai oraşului că nu au treabă „cu cultura”. Atenţie, asta vine de la nişte indivizi care văd sala de teatru doar prin campanii electorale şi care înţeleg prin muzică doar ce aud pe la radio în jeep. Tot ei nu vin la nici o întâlnire a Comitetului de Iniţiativă însă dau anunţuri că s-au văzut ascuns, în secret cu tot felul de persoane. Dar nimeni nu ştie nimic. Cum ar veni, pe lângă poveşti cu săli polivalente şi „investitori” ne mai aruncă una acum: că ei se ocupă de proiectul Capitală Culturală, în secret! Pe ascuns, să nu ştie nimeni.
Ce mai fac aceşti domni? Se folosesc cu cea mai mare josnicie de bugetele municipiului şi ale judeţului şi de ideea de Capitală Culturală ca să îşi organizeze evenimente de campanie! Nimic care să aibă legătură cu proiectul cu strategie culturală pe care noi o promovăm! Spectacole scumpe unde, în numele cică al culturii, se toacă banii dvs! Domnilor, opriţi-vă din batjocura asta faţă de oraş! Cereţi-vă scuze! Aţi devenit penibili. Veniţi să munciţi pe bune şi cot la cot cu elita oraşului, nu cu oamenii dvs de afaceri. Lăsaţi aşa-zisele întâlniri secrete şi mai ales lăsaţi bugetul oraşului în pace, nu mai furaţi de la oameni!
Chiar dacă PDL, Dumitrel şi Hava se pregătesc să plece de la putere după alegerile din 2012 îi rugăm să nu îşi bată totuşi joc de ideile bune venite dinspre alţii decât sponsorii lor pentru care fac bani.
Noi continuăm ideile pozitive şi generoase. Al şaptelea „episod” al serialului nostru e dedicat, aşa cum am spus, zonei Câmpeni-Apuseni. O zonă cu tradiţii şi valoare turistică uriaşă – unice în România. Iată în continuare o prezentare şi o listă de evenimente şi locuri din zonă care pot fi incluse în traseele judeţene ale campaniei Capitală Culturală Europeană.
– Obiceiul Tulnicelor, probabil simbolul popular cel mai puternic al acestei zone şi ansamblurile de interpreţi la acest instrument din Câmpeni şi din zonă – aşa cum este şi ansamblul „Doina Munţilor”.
– Târgul de fete de pe muntele Găina (în cea mai apropiată duminică de 18 iulie din an).
– Festivalul de folclor de la Câmpeni – „Sus, sus, la moţi în munţi”.
– Serbările zăpezii în februarie, la Arieşeni.
– Zilele mai multor comune, cu tradiţii vechi şi cultură populară – Câmpeni, Bistra, Sălciua, Lupşa etc. – care pot, fiecare în parte, să fie prilej de popas turistic pe durata unui an.
– Beciul lui Horea şi Muzeul şi statuia lui Avram Iancu.
– Ca obiective de turism: gheţari ce îşi păstreză gheaţa până în mijlocul verii (Gheţarul de la Vârtop) sau chiar de la un an la altul (Gheţarul Scărişoara); peşteri: Coiba Mare, Cetăţile Ponorului, Drăcoaia, Porţile Bihorului, Măgura, Peştera Urşilor. În unele peşteri există lacuri şi cascade subterane şi săli impresionante. Numeroase chei sălbatice: Galbenei, Ordâncuşii, Arieşului, cascade precum: Vârciorog, Pătrăhăiţeşti, Evantai şi vârfuri muntoase: Bihorul, Piatra Grăitoare, Tăul Mare ce împodobesc Munţii Apuseni.

Pro România - Ține cu ALBA
ELIT
PMP - Alegeri Locale 2020
USR-Plus - Oameni ca tine schimbă Alba în bine

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

6 Comentarii

ion ion 20 februarie 2012 at 17:33

hello,”macaroni.”te pomenesti ca in alta viata te-ai nascut in….Transilvania.ca…prea le stii pe toate.esti penibil cu sustinerea unui proeict,care stii clar ca nu este altceva decit „un soricel fals”creat doar pentru a manipula cetateanul.daca nu stii acest lucru,cinste celor de la PNL,care fac tot ce fac pe banii tai.adica esti bo….lun..d!asa ca te asteptam cu mai multe banere si afise,ca daca e mocca,e ff.bine.
daca albaiulienilor le e chef de circ,tu esti personajul potrivit.ne faci sa ridem fara sa platim bilet!

Aurelian 20 februarie 2012 at 18:36

Imi place Albanii, asa il poti termina pe Piticul Atomic, scriind de un proiect pe care el l-a abandonat dupa ce a inebunit judetul cu Alba-Iulia Capitala Cultural Europeana 2020!

CUGIR C 20 februarie 2012 at 21:17

AURELIENE !!! TU CREZI CA ASTFEL DE ACTIUNI AR AVEA SPRIJIN DACA NU (PICA) CEVA DIN BUGET? ? ?

Aurelian 20 februarie 2012 at 21:57

Si atunci de ce s-a bagat Piticul Atomic in aceste actiuni, „?Dorea sa fraiereasca prostii?”, cum intri si bati „toba”, la o actiune cand tu nu ai bani?, nu au fost ei prosti degeaba, ei cu „Gura”, si Hava, cu munca si banii, si desigur laurii ii luau PeNaLi, dar nu si-au gasit prostii!

igna 20 februarie 2012 at 19:55

cred ca este vorba de ansamblul DOINA MOȚILOR a Casei de Cultura Câmpeni. nu muntilor..

Ovidiu Romosan 21 februarie 2012 at 13:09

La o asa mare persistenta in gresala a autorului (fapt de ordin psihologic ce merita a fi diagnosticat), nu am cum sa raspund, decit cu persistenta un pic mai scuzabila a “postacului”. Asadar, reiau comentariul de data trecuta, din doua motive: prima parte a textului autorului se cam repeta (asa ca apelez si eu la aceeasi metoda). Pe de alta parte, nu am primit raspuns nici din partea autorului, nici din partea redactiei la postarea anterioara.

Continua seria articolelor Dlui Albani, productii care ca de obicei sunt formate din 2 parti:
A. partea 1 (allegro): formulari hormonale la adresa autoritatilor fara a se prezenta statutul, membrii, viziunea, obiectivele masurabile, strategia si resursele financiare ale Asociatiei care ar promova proiectul si in ce fel nu primeste sprijin;
B. partea 2 (allegro ma non troppo): lista cu potentiale obiective locale.
Asa cum am mai facut-o, recomand autorului articolului si citorva dintre persoanele care au postat puncte de vedere pertinente pe forum (m-as fi asteptat ca ele sa fie mai putin partizane, mai motivate si mai respectuoase, eventual cooperante) sa studieze pe Internet nenumarate documente prin care s-a formulat si mai apoi, evaluat proiectul Sibiu-capitala culturala europeana. Din multitudinea lor, semnalez doua:
– situl ASOCIATIEI SIBIU 2007 care a demarat proiectul
– lucrarea “ROLUL PROGRAMULUI SIBIU 2007 – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN DEZVOLTAREA SOCIOECONOMICĂ URBANĂ de Sabina-Adina Luca de la Universitatea Lucian Blaga Sibiu http://www.revistacalitateavietii.ro/2009/CV-1-2-2009/18.pdf
As mai sugera autorului sa-l contacteze pe Dl Chiriac, Directorul teatrului Radu Stanca Sibiu, persoana proeminenta pe plan european in domeniul promovarii capitalelor europene.
Sunt de acord cu autoarea lucrarii de mai sus ca succesul proiectului s-a datorat modului in care s-a raspuns unor necesităţi specifice ale comunitatii locale . Comunitatea sibiană a cistigat din ideea ca “este un spaţiu al multiculturalismului, caracterizat de existenţa unui „meltingpot”, în care pare că se diluează, dar se şi potenţează reciproc valenţele culturale româneşti, germane, dar şi maghiare, neuitând nici etnia rromă. Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană a pus în dialog aceste culturi, bazându-se şi pe mai vechile moşteniri, pe care le-a produs Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. (Din nou, referire la Dl. Chiriac-n.n.). La Sibiu, în anul 2007, în cadrul programului Sibiu – CCE au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2 062 de evenimente, de la teatru si pictură, muzică, film, dans, literatură, şi până la arhitectură, artă contemporană şi gastronomie. Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu – Luxemburg.”
Remarc si rolul “brandigului” in acest demers. Ce tip de branding (bazat pe diferenta competitiva ) se propune pentru Alba Iulia?
Cred ca daca nici subsemnatul, nici ceilalti semnatari ai unor postari nu vor primi nici o replica din partea D-lui Albani, nu are rost sa mai comentam nimic, ba mai mult ar trebui sa neglijam viitoarele articole sub verdictul de “maculatura”. De asemenea, as astepta din partea conducerii ziarului o clarificare daca seria de articole reprezinta publicitate sau nu (eventual ce statut are-sponsorizare sau altceva?).

Comentariile sunt oprite