Senatul a adoptat un proiect de lege ce prevede închisoare pentru promovarea practicilor antiţigăniste, şi reglementarea pedepselelor pentru atitudinea anti-romă

Senatul a adoptat un proiect de lege ce prevede închisoare pentru promovarea practicilor antiţigăniste, şi reglementarea pedepselelor pentru atitudinea anti-romă

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul legislativ ce defineşte termenul de „antiţigănism” drept „percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora”. Totodată, sunt definite manifestările şi practicile discriminatorii şi reglementate pedepsele pentru atitudinea anti-romă.

Mai mulţi deputaţi USR, PMP, ALDE, PSD şi minorităţi au propus, în Parlament, o propunere legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului.

Iniţiatorii au invocat motive legate de o înţelegere mai precisă a practicilor discriminatorii, fiindcă în momentul de faţă, „antiţigănismul este adesea folosit într-un sens restrâns pentru a indica atitudinea anti-romă sau exprimarea stereotipurilor negative în sfera publică sau discursul de ură”.

„Cu toate acestea, antiţigănismul dă naştere unui spectru mult mai larg de expresii şi practici discriminatorii, inclusiv multe manifestări implicite sau ascunse. Antiţigănismul nu se referă numai la ceea ce se spune, ci şi la ceea ce se face şi la ce nu se face. Pentru a recunoaşte impactul său complet, o înţelegere mai precisă este crucială”, completează iniţiatorii proiectului.

Iniţiativa defineşte termenul „antiţigănism” atât drept percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comuntăţilor rome sau lăcaşurilor de cult, taradiţiilor şi limbii.

Totodată, prin „organizaţie cu caracter antiţigănist” se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile.

Simbolurile antiţigăniste sunt: drapele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Materialele antiţigăniste sunt: imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte semenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul

Promovarea, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice alte mijloace, de ştiri şi informaţii, materiale antiţigăniste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

Pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi se aplică şi în cazul confecţionării, vânzării, răspândirii, precum şi pentru deţinerea în vederea răspândirii de simboluri antiţigăniste. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a smbolurilor antiţigăniste. Dacă aceste acţiuni sunt săvârşite în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte e interes public, nu constituie infracţiune.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. Dacă persoanele respective denunţă autorităţilor existenţa organizaţiilor, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului, nu vor exista sancţiuni.

În schimb, proiectul prevede că dacă persoana care a săvârşit una dintre fapte ajută, în cursul urmăririi penale, la aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organziat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Iniţiativa a fost adoptată tacit, de Senat, prin împlinirea termenului pentru dezbatere. Senatul este prima Cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.

sursa: zf.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---