Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Seceta afectează producţiile de cereale din campania agricolă de vară

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

*Interviu cu ing. Nicolae BUDRALĂ, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Alba

    – Stimate domnule director Nicolae Budrală, în ultima perioadă lipsa precipitaţiilor şi-a spus cuvântul şi în judeţul Alba. Cum afectează seceta campania agricolă de recoltare a cerealelor păioase?
– Îndeosebi pe terenurile nisipoase şi de luncă însămânţate în toamnă, soluri cu permeabilitate ridicată, apa se evaporă şi afectează culturile. Seceta se manifestă în toate zonele cu teren nisipos sau de luncă din judeţ, dar cea mai afectată este zona Sebeşului. Porumbul, de exemplu, s-a răsucit şi nu mai avansează în creştere. De asemenea, seceta influenţează şi inflorescenţa, iar dacă nu plouă, nu se produce fecundarea. La această dată, ne aflăm cam la deficitul de apă înregistrat înaintea ploilor din primăvară, fiind de 140 – 220 mc/ha. Deocamdată, nu se poate vorbi despre calamitare, dar seceta este vizibilă, cum am spus, în zona Sebeşului, la Lancrăm, de exemplu, unde pe suprafeţe mici orzul este parţial sau total compromis. Situaţia va deveni îngrijorătoare dacă în următoarea săptămână temperaturile se menţin la 35, 36, 37 sau chiar 38 – 40 de grade Celsius şi nu va ploua. Deja porumbul are două etaje de frunze uscate şi situaţia se poate agrava. După cum bine ştiţi, în prezent sistemele de irigaţii mai funcţionează doar la Rădeşti, pe circa 100 de hectare şi la Doştat, pe aproximativ aceeaşi suprafaţă. La Rădeşti a fost o problemă, deoarece instalaţiile de irigaţii aparţin Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, iar pentru a putea fi exploatate, acestea ar fi trebuit să treacă la administraţia publică locală. Din informaţiile pe care le deţin, acum este în derulare transferul către Primăria Rădeşti. În schimb, la Doştat, situaţia e clară, sistemul de irigaţii este în sistem privat şi funcţionează.
– Cum v-aţi pregătit pentru campania agricolă din această vară?
– Din punctul nostru de vedere, condiţiile pentru derularea campaniei agricole de vară sunt excepţionale. Avem parcul auto pregătit cu maşinile şi utilajele agricole gata să intre la recoltat: 528 de combine, din care 224 sunt din import, fiind dotate cu echipamente agricole de ultimă generaţie, 3566 de tractoare şi 1590 de remorci, la care se adaugă alte utilaje agricole. Motorina necesară va fi în continuare subvenţionată cu circa 1 leu/litru. De asemenea, 42 de depozite autorizate sunt pregătite să preia recoltele, acestea fiind dotate cu cântar, aparatură pentru măsurarea calităţii grâului etc. Practic, în câteva zile bune de lucru noi am fi gata cu recoltatul, dacă vremea va permite. Unde s-a intrat deja la recoltat, am constatat că din punct de vedere calitativ grâul stă foarte bine, având umiditatea cuprinsă între 11 – 14%.
– Care sunt principalele culturi de cereale păioase pe care v-aţi propus să le recoltaţi în campania agricolă de vară din acest an şi de pe ce suprafeţe? Aveţi o estimare a producţiei la hectar?
–  De la bun început trebuie să vă sesizez faptul că atât suprafeţele cultivate, cât şi producţia medie estimată la hectar vor fi mai scăzute decât anul trecut. Iar cauzele se cunosc: din cauza secetei nu s-a putut însămânţa la timp nici în toamnă, suprafeţe calamitate etc. La grâu, dacă anul trecut era cultivată suprafaţa totală de 16920 ha, cu o producţie medie la hectar de 3838 kg, în acest an suprafaţa este mai mică cu aproape 7000 de hectare, fiind de numai 10186 kg/ha, cu o producţie medie de 3000 kg/ha. La fel se va întâmpla şi la orz: 1346 ha în 2011, cu o producţie medie de 3400 kg/ha şi doar 750 ha în 2012, cu o producţie estimată la hectar de 2500 kg şi la rapiţă: 1315 ha în 2011, cu o producţie medie de 2222 kg/ha faţă de 492 ha în 2012, cu o producţie medie estimată de 1500 kg/ha. În schimb, la orzoaică de primăvară va creşte suprafaţa, iar recolta va fi aproximativ aceeaşi: 3055 ha în 2011 (2529 kg/ha) şi 4450 ha în 2012 (producţie estimată de 2500 kg/ha).

– Vă mulţumesc şi vă doresc să obţineţi producţii agricole cât mai mari!

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Programul Tomata 2022: Alba și alte 9 județe au trimis deconturile la MADR în vederea efectuării plăţilor

Ziarul Unirea

Publicat

în

Programul Tomata 2022: Alba și alte 9 județe au trimis deconturile la MADR în vederea efectuării plăţilor

Alba și alte 9 județe au trimis deconturile la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea efectuării plăţilor pentru beneficiarii Programului Tomata, informează instituţia printr-un comunicat remis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, faţă de săptămâna trecută, numărul cererilor transmise pentru decontare a crescut considerabil, astfel că s-au primit cereri pentru 4.388 de beneficiari, în valoare de 66,26 milioane de lei.

„Cele 10 judeţe care au trimis deconturile la MADR în vederea efectuării plăţilor sunt: Alba, Argeş, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Mureş, Neamţ, Vâlcea, Vrancea, Ilfov. Cele mai multe cereri au fost înregistrate pentru judeţele Galaţi (3.551 solicitanţi) şi Ilfov (255 solicitanţi)”, se arată în documentul citat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a subliniat, în context, că situaţia plăţilor este dinamică, iar pe măsură ce se vor primi dosarele aferente celorlalte judeţe, MADR va achita cererile de plată şi pentru restul legumicultorilor înscrişi în Program.

MADR a alocat în acest an 225 de milioane de lei pentru susţinerea producţiei de tomate şi legume în spaţii protejate, respectiv ardei gras, ardei kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde. Programul denumit generic ‘Tomata’ este împărţit în două cicluri de producţie, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului total este de 4.000 de euro/beneficiar, iar producţiile minime necesare trebuie să fie de 3.000 de kilograme pe 1.000 de metri pătraţi.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

De ce prețurile au crescut mai mult în România? Consultant BNR: Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie

Ziarul Unirea

Publicat

în

De ce prețurile au crescut mai mult în România? Consultant BNR: Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, spune că luna iulie a venit cu inflaţia în scădere, iar pentru prima dată creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază.

„Sunt câteva idei care merită să fie subliniate, începând cu faptul că, iată, luna care s-a încheiat nu de mult, luna iulie, a venit cu inflaţia în jos, nu cu mult. De la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie. Dacă e un pas şi urmează şi alţi paşi în lunile următoare asta înseamnă că am putea spune că în luna care s-a încheiat, în România, a început dezinflaţia. Spun, am putea spune. Nu mă grăbesc să spun că asta e realitatea, deşi la conferinţa de presă de la Banca Naţională, unde a fost lansat Raportul asupra inflaţiei, asta este tendinţa observată, şi anume semestrul II va fi un semestru cu preţurile în jos. Banca Naţională a văzut în jur de 14% la sfârşitul anului. Asta înseamnă o înclinare foarte mică, dar important că este înclinare în jos. Nu este o pantă urcătoare”, a spus Adrian Vasilescu, pentru Agerpres.

„Ce reper avem când vorbim despre inflaţie, 2% pe an. Deci 2% pe an trebuie să fie de creşterea optimă la orice preţ. Asta este o axiomă deja, nu mai trebuie demonstrată. Toată lumea, din America până în Japonia, merge cu această axiomă. Inflaţia bună este inflaţia de 2%, nici mai sus, nici mai jos. Când la pâine se duce la 24%, la cartofi la 41%, la ulei la 51% şi la margarină la 22%, vedem că dintr-o dată, pe palierul mărfurilor alimentare, apare o presiune puternică asupra puterii de cumpărare. Cum tot aşa o categorie, nu cu 51% şi 48% ca la prima categorie, dar cu medii, cu inflaţie la 12 luni peste media şi a inflaţiei generale şi a categoriei şi aici intră carne 12%, laptele şi produse lactate în jur de 16%, brânzeturile, în jur de 19 – 20%, untul cu 21%, ouăle 18%, zahărul 19%, cafea 16%”, a mai declarat Adrian Vasilescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

El a afirmat că din tot tabloul, care include mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii, situaţia mediei din România se aliniază cumva cu situaţia generală, pentru că această inflaţie este planetară, este globală.

„Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult tocmai la lucrurile astea esenţiale. La noi este mai mare creşterea. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa. Pentru că ce vedem? Vedem că inflaţia, care este planetară şi noi am importat-o, avem totuşi o inflaţie de 14,96%. În Statele Unite 9,1% a fost luna iunie şi în iulie a scăzut la 8,6%. În zona euro e tot aşa sub 9%. De unde diferenţa? Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie în România”, a explicat sursa citată.

El a mai spus că ar trebui să ne aşteptăm ca, pe viitor, să intrăm în zona de dezinflaţie şi zona dezinflaţiei, după calculele Băncii Naţionale, prezentate marţi, ar dura până în vara lui 2024, când am vedea inflaţia coborâtă la 2,3%, ceea ce înseamnă că s-ar încheia acolo dezinflaţia şi intrăm pe o cotă nouă, care se numeşte inflaţia bună, de 2%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Apa de ploaie nu mai este potabilă în nici un loc de pe Pământ: Substanțele chimice toxice nu vor mai dispărea niciodată

Ziarul Unirea

Publicat

în

Apa de ploaie nu mai este potabilă în nici un loc de pe Pământ: Substanțele chimice toxice nu vor mai dispărea niciodată

Un studiu care a fost realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm, spune că apa de ploaie de pe Pământ nu poate fi consumată în condiții de siguranță din cauza prezenței unor substanțe chimice toxice care depășesc nivelurile recomandate.

„Nu există nicăieri pe Pământ unde apa de ploaie ar fi sigură de băut, conform datelor pe care le-am folosit”, a declarat pentru AFP Ian Cousins, profesor la Universitatea din Stockholm și autorul principal al studiului, publicat în revista Environmental Science and Technology. Echipa sa a studiat datele compilate începând din 2010 și a arătat că „chiar și în Antarctica sau pe platoul tibetan, nivelurile din apa de ploaie sunt peste liniile directoare propuse de Agenția americană pentru protecția mediului (EPA)”, a adăugat el. Considerate în mod normal ca fiind virgine, ambele zone au niveluri de PFAS (Perfluoroalkyl și polifluoroalchil) „de 14 ori mai mari” decât cele prevăzute de orientările privind apa potabilă din SUA.

Cunoscuți mai degrabă sub numele de „substanțele chimice veșnice”, deoarece se dezintegrează extrem de lent, PFAS, care se găsesc inițial în ambalaje, șampoane și produse de machiaj, s-au răspândit în mediul înconjurător, inclusiv în apă și aer. Odată ingerate, PFAS se acumulează în organism. Unele studii sugerează că expunerea la PFAS poate afecta fertilitatea și dezvoltarea fătului. De asemenea, poate duce la creșterea riscului de obezitate sau de anumite tipuri de cancer (de prostată, rinichi și testicule) și la creșterea nivelului de colesterol. EPA a redus recent pragul recomandat pentru PFAS după ce a descoperit că aceste substanțe chimice ar putea avea un impact asupra răspunsului imunitar la vaccinuri la copii, notează Ian Cousins.

Elit - Gustul Desăvârșit

Planeta este „contaminată ireversibil”

Potrivit lui Ian Cousins, PFAS sunt acum „atât de persistente” și omniprezente încât nu vor dispărea niciodată de pe Pământ. „Am făcut planeta inospitalieră pentru viața umană prin contaminarea ireversibilă a acesteia, astfel încât nimic nu mai este curat. Și până în punctul în care nu este suficient de curat pentru a fi sigur”, spune el. „Am depășit o limită planetară”, spune Ian Cousins, referindu-se la un model de evaluare a capacității Pământului de a absorbi impactul activității umane.

Omul de știință notează, totuși, că nivelurile de PFAS în corpul oamenilor au scăzut „destul de semnificativ în ultimii 20 de ani” și că „nivelul mediului înconjurător (de PFAS în mediul înconjurător) a rămas același în ultimii 20 de ani”. „Recomandările sunt cele care s-au schimbat”, explică cercetătorul, explicând că nivelul recomandat de PFAS a fost redus „de milioane de ori de la începutul anilor 2000, pentru că știm mai multe despre toxicitatea acestor substanțe”. În ciuda rezultatelor studiului, Ian Cousins consideră că trebuie să învățăm să „trăim cu ea”. „Nu sunt prea îngrijorat de expunerea zilnică în munți, de cursurile de apă sau de mâncare. Nu putem scăpa de el… va trebui să trăim cu el.” „Dar nu este o situație ideală, în care am contaminat mediul înconjurător până în punctul în care expunerea naturală nu este cu adevărat sigură.”

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea