Ziarul Unirea

Salariu dublu la stat. Decalajul public-privat triplat: Românul muncește tot mai mult pentru întreținerea aparatului administrativ public birocratic

Din anul 2012 încoace, creşterea an de an a decalajului dintre salariile administraţiei publice şi a celor din sectorul privat, ne obligă să muncim din ce în ce mai mult pentru stat. Antreprenoriatul şi munca privată sunt dezavantajate net în faţa aparatului public. Aşa cum ne pleacă constant absolvenţii şi privaţii în străinătate la mai bine, la fel au început să plece pentru angajare dinspre şcoală şi sectorul privat către stat.

Suntem în faţa unui şir de anomalii economice:

ELIT

1. Salariu dublu la stat. Salariul mediu net în administraţia publică a ajuns la 4.207 lei în luna iunie 2018, dublu faţă de salariul mediu pe economie de 2.115 lei, fără a creşte calitatea serviciilor publice. Din contră, avem cele mai dezorganizate şi mai birocratice instituţii publice din UE. Atenţie mare că din toamna anului 2017, statistica oficială nu mai include în media administraţiei publice şi forţele armate sau serviciile şi nici personalul din cabinetele parlamentare angajaţi în circumscripţiile electorale proprii şi plătiţi din sumele forfetare ale parlamentarilor. Altfel, cifrele ar fi fost şi mai mari pentru media salariului din administraţia publică. In realitate, decalajele dintre sectorul public şi privat sunt şi mai mari.

2. Decalajul public-privat triplat. Diferenţa dintre sectorul bugetar şi sectorul privat a crescut de trei ori, ca-n basme, de la 427 de lei media brută pe lună în 2016, la 1.285 de lei în 2018 şi îşi continuă saltul proiectat la aproape 1600 de lei în anul 2019 (conform calculelor pe baza datelor CNSR

În sectorul bugetar sunt incluse aici atât administraţia publică, cât şi educaţia, sănătatea şi asistenţa socială, dar fără forţele armate, servicii şi altele asimilate. Din nou, decalajele sunt în realitate şi mai mari.

3. Salarizarea în educaţie, la jumătatea celei din administraţia publică. Salariul mediu net în administraţia publică este mai mare cu 50% mai mare decât în educaţie, cu 20% mai mare decât în sănătate, fiind mai mari chiar şi decât în sectorul de cercetare, în luna iunie 2018

4. Cel mai stufos aparat public din UE Avem cei mai stufos guvern european, cu 28 de miniştri, prim-vicepremieri şi premier, respectiv cu 25 de ministere, comparativ cu media europeană de 14 ministere. Pe modelul guvernării, administraţiile publice au aceeaşi structură arborescentă birocratică. Ceea ce intrigă şi mai tare este proiecţia oficială a CNSP care ne sugerează dorinţa acestui Guvern de a majora numărul bugetarilor an de an, până în 2022, din nou contrar tendinţelor mondiale de eficientizare a administraţiei şi în contradicţie cu recentele declaraţii ale ministrului de finanţe.

5. Cea mai nedigitalizată administraţie europeană. Creşterea salariilor în administraţia publică nu ar deranja pe nimeni dacă ar fi corelate cu economia reală şi cu reducerea schemei de personal bugetar prin digitalizare şi optimizarea structurilor publice, în favoarea micşorării timpului petrecut de către contribuabili în contact cu birocraţia. Or avem cea mai nedigitalizată administraţie publică din UE şi cu cele mai retrograde proceduri, în timp ce avem internetul de mare viteză şi IT-ul românesc de calitate mondială.

6. Salarii în detrimentul investiţiilor publice. Investiţiile publice sunt la minime istorice, veniturile fiscale încasate tot la minime istorice raportate la PI B, iar ponderea facturii sociale în totalul cheltuielilor bugetare este la maxime istorice. Cheltuielile salariale bugetare sunt în anul 2018 la nivelul celor din anul 2009 raportate la PIB, contrar tendinţelor europene şi mondiale de reducere a aparatului de stat. Datoriile cresc invariabil, în acest context.

7. Munca privată supra-impozitată Impozităm din ce în ce mai mult munca şi nu capitalul, într-o economie unde ar trebui lărgită baza forţei de muncă active angajate în sectorul privat. Mai exact, peste jumătate din an românul munceşte pentru stat, iar ultima „revoluţie fiscală” a adăugat încă 5 zile pe an în care salariatul mediu român lucrează pentru stat. Astfel, ziua libertăţii fiscale a devenit 20 iulie în 2018, faţă de 15 iulie în anul 2017. Cu alte cuvinte, până pe data de 20 iulie municm pentru stat şi abia începând cu data de 21 iulie salariatul mediu român munceşte pentru el însuşi şi familia lui. Din această perspectivă, a omului care munceşte, trebuie analizate rezultatele ultimelor modificări fiscale prin care s-au transferat contribuţiile dinspre angajator spre angajat (conform analizei INACO:

8. Sub 1% bani europeni absorbiţi pentru capitalul uman Rata efectivă de absorbţie a banilor europeni la sub 1% pentru capitalul uman românesc, pentru dezvoltare regională şi reducerea inegalităţilor, până în august 2018, din cele 11 miliarde de euro disponibile pentru România, te lasă perplex. Sunt datele oficiale, publicate în luna august 2018 de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu mai avem nici scuza începătorilor din perioada 2007-2014. Realitatea e gravă – în al cincilea an din acest ciclu financiar european (2014-2020).

Evident, capitalul uman a fost aproape total sacrificat şi nu face parte dintre priorităţile actuale. O arată faptele. Să îţi pese doar de bugetari, nu de capitalul uman românesc în ansamblu se justifică doar prin tentativele de culegere a dividendelor politice. Sunt cifre catastrofice care arată performanţele reale ale decidenţilor publici, fără nicio legătură cu respectul faţă de cetăţeni. Nu se mai poate da vina pe nimeni altcineva. Presiunea publică va trebui îndreptată înspre creşterea reală a calităţii vieţii românilor, nu să aşteptăm „marea miorlăiala” din anul 2020 cum că „alţii nu ne-au lăsat”

Ce forţe vor reechilibra aceste anomalii economice? Avem o economie suficient de sănătoasă încât să se auto­regleze sub presiunea loviturilor repetate ale legislativului şi Guvernului? In anii următori vom vedea.

Andreea Paul

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

un cetatean 18 ianuarie 2019 at 8:55

Bun articol, se spun lucrurilor pe nume dar ramanem cu cititul articolului si mai discutam la o cafea. Atat timp cat nu s- respectat vointa cetatenilor prin referendum sa se reduca numarul de parlamentari la 300 iar cetatenii se rezuma la postari pe facebook ne vor sfida in continuare, ii vom vedea zilnic la TV , de la an la an se vor inmulti angajatii de la STAT cu Pile ,Cunostite si Relatii iar salariile lor se vor dubla, tripla in timp ce muritorul de rand va trage la banda pentru salariul minim. Din pacate asta e Romania in care traim.

Comentariile sunt oprite