Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

SALARIILE încasate de bugetarii din primării, ministere, consilii județene și DSP-uri. Directorii de la Casa de Sănătate câștigă și 13 000 de lei lunar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Salariile brute ale bugetarilor au crescut, de la 1 ianuarie 2018, cu 25%. Anul acesta, singura creștere salarială este cea a venitului minim brut pe țară, la 2.300 de lei.

În schimb, nu se anunță nicio altă majorare pentru angajații de la stat, iar premierul Florin Citu a anunțat chiar înghețarea veniturilor, pe fondul pandemiei de coronavirus. Recent, ministrul Muncii, Raluca Țurcan, a dat asigurări că salariile nu vor scădea, dar că vor fi analizate bonusurile acordate.

Ziare.com publica salariile bugetarilor angajați la o parte din companiile de stat, precum și bonusurile pe care le obțin și indemnizațiile de hrana – valori care ar urma să rămână la fel pentru următoarea perioada, în condițiile înghețării anunțate de prim-ministrul Citu.

Elit - Gustul Desăvârșit

CITEȘTE ȘI: „DEZMĂȚ” la Instituția Prefectului din județul Alba. Angajații Prefecturii încasează un spor „COVID-19” de 30% din salariu

Salariile din minister

În Ministerul Culturii, salariul unui consilier public începe de la 3.896 de lei pe luna, brut, cât căștiga un asistent de consilier, și poate ajunge la 6.895 de lei, cât încasează un consilier superior, la fel că un consilier în achiziții publice. Un manager public ia până la 9.441 de lei, iar un auditor, 7.222 de lei, ceea ce înseamnă 4.225 de lei, net.

Consilierii din rândul personalului contractual căștiga până la 6.252 de lei, brut, un referent poate obține până la 4.177 de lei, un arhivist are un venit de 5.550 de lei, iar salariul unui șofer este de circa 4.200 de lei brut, adică 2.457 de lei, net. Sporurile pentru condiții vătămătoare sau periculoase pornesc de la 225 de lei și ajung la 1.685 de lei, brut.

Salariul lunar, brut, al ministrului Culturii este de 21.840 de lei, iar cel al unui secretar de stat, de 16.640 de lei, potrivit documentelor publicate de instituție pe site-ul personal. Veniturile vor rămâne aceleași anul acesta, după anunțul premierului Florin Citu.

Veniturile angajaților din primarii

În primarii, un expert, inspector, consilier juridic, inspector de protecție civila și consilier de achiziții publice, în stadiul debutant, încasează de la 3.878 de lei până la 4.829 de lei, brut, în funcție de gradație. Gradul de asistent vine cu salarii mai mari, care pornesc de la 4.032 de lei și ajung la 5.020 de lei. Un expert cu gradul principal ia intre 4.626 și 5.761 de lei, iar unul cu grad superior, de la 5.454 de lei până la 6.792 de lei.

Salarii mai mari au auditorii, de până la 7.211 lei și managerii publici, de până la 9.599 de lei, potrivit grilei de salarizare publicata de Primăria Sectorului 3.

În ceea ce privește funcțiile contractuale, administratorul public încasează 16.640 de lei, brut, un director general, 12.100 de lei, iar un sef de birou ajunge până la 6.373 de lei. Un șofer poate căștiga până la 3.974 de lei, un îngrijitor are un salariu care variază intre 2.819 și 3.511 lei, în timp ce un muncitor calificat are un venit de circa 3.900 de lei, iar unul necalificat, de doar 3.500 de lei, potrivit grilei de salarizare de la Primăria Sectorului 3 din București.

Banii consilierilor județeni

Indemnizația de baza a unui președinte de Consiliu Județean este în jur de 18.000 de lei, brut, lunar, ceea ce înseamnă circa 10.000 de lei, net. La acesta suma se adaugă o majorare de 25% a indemnizației lunare pentru cei care implementează proiecte finanțate din fonduri europene, ceea ce înseamnă circa 2.700 de lei, net.

Un director executiv căștiga 15.822 de lei pe luna, brut, plus indemnizația de hrana de 4.164 de lei, pe an și voucherele de 1.450 de lei, pe an. Venitul brut al unui sef serviciu din Consiliul Județean este de 16.234 de lei, iar cel al unui consilier variază intre 5.034 și 13.745 de lei pe luna, în funcție de gradul profesional.

Un șofer poate căștiga intre 4.027 și 4.443 de lei brut, iar un muncitor necalificat, intre 2.517 și 2.777 de lei.

Salariile din Casa Națională de Asigurări de Sănătate

În Casa Națională de Asigurări de Sănătate, un director căștiga, brut, 13.723 de lei, la care se adaugă 2.058 de lei, spor pentru condiții vătămătoare de munca, 1.450 de lei, voucherele anuale de vacanta și 4.160 de lei, pe an, pentru indemnizația de hrana.

În funcție de grad, un consilier public poate căștiga de la 5.707 lei până la 9.411 lei, brut, pe luna, iar sporul variază de la 791 la 1.435 de lei pe luna. Din lista personalului contractual, șoferul obține 4.622 de lei pe luna și un spor de 667 de lei pe an, în timp ce un muncitor calificat căștiga 4.191 de lei și un spor de 538 de lei.

Că demnitari, președintele CNAS căștiga lunar 16.640 de lei brut, vicepreședintele, 14.560 de lei, iar directorul de cabinet, 8.165 de lei, la care se adaugă sporul de 1.225 de lei pe an, voucherele de vacanta și indemnizația de hrana, potrivit grilei de salarizare din 2020.

Banii angajaților Direcțiilor de Sănătate Publică

Directorul executiv al DSP are un salariu de bază de 9.980 de lei, brut, pe luna. Aceasta suma este completata de un spor de 1.497 de lei, pentru condiții de munca și o indemnizație de hrana de 347 de lei.

Un sef de birou ia intre 5.848 de lei și 8.703 lei, în funcție de grad. La acest salariu se adaugă sporul de 828-1.305 lei, voucherul de vacanta și indemnizația de hrana.

Șefii de compartimente și laboratoare căștigă intre 11.734 și 16.344 de lei, cu un spor care începe de la 1.116 lei și ajunge la 1.961 lei. De asemenea, mai primesc indemnizația de hrana și voucherele de vacanta. Chimiștii, consilierii și inspectorii au un salariu de 5.705 – 7.551 de lei, în funcție de grad.

Medicii primari, angajați DSP, căștiga 15.565 de lei lunar, brut, medicii specialiști au un salariu de circa 11.000 de lei, în timp de asistentele medicale au un salariu brut de circa 4.800 de lei, pe luna.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Rectificare bugetară: Catre ce ministere merg cei mai mulți bani

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Rectificare bugetară: Catre ce ministere merg cei mai mulți bani

Potrivit proiectului publicat joi pe site-ul Ministerului de Finanțe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna august.

Pe de altă parte, vor avea diminuate creditele bugetare cu cele mai mari sume: Ministerul Afacerilor Interne (-559,3 milioane lei, per sold), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (-434,4 milioane lei), Ministerul Culturii (-275 milioane lei) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-151 milioane lei) per sold.

Potrivit notei de fundamentare, la Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale este prevăzută o creştere cu peste 9,330 miliarde de lei, din care:4 miliarde de lei dobânzi, un miliard de lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 866,8 milioane lei contribuţia României la bugetul UE, peste 1,130 miliarde de lei Transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, +2,283 miliarde de lei la Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

Elit - Gustul Desăvârșit

La Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se propune o suplimentare cu 5,25 miliarde de lei per sold.

„S-a suplimentat titlul ‘Asistenţă socială’ cu +7,3 miliarde lei destinate drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copii, ajutoare pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (-370 milioane lei) şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

De asemenea, creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de estimarea iniţială a determinat diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 1,94 miliarde de lei concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de +418,7 milioane lei.

La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este prevăzută o creştere cu 2,719 miliarde de lei, per sold, fiind asigurate fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (+1.850 milioane lei) şi pentru derularea proiectelor cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850 de milioane lei).

În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, suma prevăzută va creşte cu 2,642 miliarde de lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu 3,277 miliarde de lei lei (din care 781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale şi a medicamentelor şi 2,496 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate) şi a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (+200 de milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (-283,4 milioane lei) ca urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli.

De asemenea, Ministerul Energiei va avea în plus 2,482 miliarde de lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanţarea schemei de sprijin de compensare/plafonare preţuri energie electrică/gaze naturale (+2,5 miliarde de lei). În proiect se menţionează că s-au identificat economii la bunuri şi servicii (-1,1 milioane lei), alte transferuri (-20 milioane lei) şi cheltuieli de capital (-1,3 milioane lei).

Pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii se propune un plus de 2 miliarde de lei, per sold, în vederea asigurării de sume suplimentare pentru subvenţii (+155,9 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+264,5 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (+70 milioane lei), asistenţă socială (+100 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+49,1 milioane lei), alte cheltuieli (+2,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+950,9 milioane lei) şi pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (+411,3 milioane lei).

„Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la dobânzi (-0,6 milioane lei), la alte transferuri (-1,6 milioane lei), la active nefinanciare (-0,3 milioane lei), precum şi la ratele aferente creditelor externe (-1,6 milioane lei)”, se arată în document.

Ministerul Justiţiei va primi la rectificare 864,4 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative (+1 miliard de lei) şi pentru finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (+60 milioane lei). Au fost identificate economii la bunuri şi servicii (-17,6 milioane lei), proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-100 milioane lei), alte cheltuieli (-3 milioane lei) şi cheltuieli de capital (-75 milioane lei).

Potrivit notei de fundamentare, propunerea pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este de plus 716,3 milioane lei per sold, respectiv +450 de milioane lei pentru acordarea subvenţiei reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă anului 2022, +100 de milioane lei reprezentând transferuri între unităţi ale administraţiei publice, +200 de milioane lei în vederea garantării creditelor contractate de producătorii agricoli şi +5,7 milioane lei cheltuieli de personal.

Ministerul Educaţiei va primi un plus de 57 de milioane lei, per sold, Ministerul Sportului 33,7 milioane lei, iar Academia Română o sumă de 13,9 milioane lei, pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului şi pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor medicale din subordine.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ce amendă riscă premierul maghiar Viktor Orban pentru afirmațiile făcute în România: Pe numele lui a fost făcută o plângere la CNCD

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Ce amendă riscă premierul maghiar Viktor Orban pentru afirmațiile făcute în România: Pe numele lui a fost făcută o plângere la CNCD

După ce liderul PNL Iași i-a făcut plângere premierul ungar Viktor Orban pentru discursul de la Băile Tușnad, președintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a declarat vineri, la Antena 3, că amenda maximă prevăzută în astfel de situații ajunge la 100.000 de lei.

„Orice plangere se solutioneaza cu citarea obligatorie a partilor, asta spune legea. Asta nu inseamna ca partile sunt obligate sa se prezinte la audieri, pot depune in scris un punct de vedere sau nu pot depune deloc”, a explicat șeful CNCD despre cazul lui Viktor Orban.

„Eu consider ca prin ambasada Ungariei la Bucuresti se poate transmite aceasta citatie”, a adăugat Asztalos Csaba.

Elit - Gustul Desăvârșit

„In principiu, in astfel de situatii (sanctiunea poate sa fie) de la avertisment la amenda contraventionala intre 2.000 de lei limita minima si 100.000 de lei limita maxima”, a mai afirmat liderul CNCD.

Întrebat de ce nu s-au autosesizat institutia după afirmațiile lui Viktor Orban de la Băile Tușnad, liderul CNCD a raspuns că un oficial are „o forma de imunitate jurisdictionala” atunci cand se afla pe teritoriul altui stat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Consumul de energie electrică a scăzut cu 4,4% în primul semestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele INS

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Consumul de energie electrică a scăzut cu 4,4% în primul semestru al anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Datele INS

În primul semestru al anului 2022, producția internă de energie a scăzut cu aproximativ 500.000 de tone echivalent petrol, în comparație cu același interval al anului precedent, devremece consumul de energie electrică s-a diminuat cu 4,4%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Statistica oficială relevă faptul că, la 30 iunie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 2%, iar cele de energie electrică cu 5,6%, faţă de acelaşi interval din 2021.

Elit - Gustul Desăvârșit

Principalele resurse de energie primară au totalizat 16,283 milioane tone tep, în scădere cu 334.100 tep, raportat la primele şase luni ale anului trecut.

De asemenea, de la an la an, producţia internă a însumat 8,788 milioane tep, în scădere cu 499.100 tep, importul a fost de 7,495 milioane tep.

Resursele de energie electrică s-au ridicat la 32,293 milioane kWh (-1,927 milioane kWh).

Potrivit sursei citate, producţia din termocentrale a fost de 10,587 miliarde kWh, în scădere cu 111,8 milioane kWh (-1%), în timp ce producţia din hidrocentrale a înregistrat 7,702 miliarde kWh (-2,798 milioane kWh, -26,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5,194 miliarde kWh, în scădere cu 123,6 milioane kWh (-2,3%).

Totodată, în primul semestru al anului în curs, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 4,009 miliarde kWh, în creştere cu 597 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 954,3 milioane kWh, în creştere cu 85,5 milioane kWh.

Consumul final de energie electrică, în perioada analizată, a fost de 26,372 miliarde kWh, cu 4,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 3,7%. În acelaşi timp, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,3%.

Exportul de energie electrică a fost de 3,078 miliarde kWh, în scădere cu 508,4 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,842 miliarde kWh (-197,1 milioane kWh).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea